Sfârşitul crizei politice din Italia?

Scopul acestei masuri este reformarea sistemului electoral înainte de un eventual scrutin parlamentar anticipat, a declarat consilierul prezidential Donato Marra. În motivarea deciziei sale, preşedintele Napolitano a făcut referire la revendicările opoziţiei de centru-dreapta.

"Ţin să subliniez încă o dată toată consideraţia şi respectul faţă de părerile expuse, dar atrag atenţia că dizolvarea Parlamentului a fost dintotdeauna cea mai grea decizie pe care Constituţia o cere unui preşedinte. În cazul acesta, anticipatele ar avea loc la doar doi ani de la ultimele alegeri. De aceea consider că este de datoria mea să mă abţin de la o asemenea decizie" - a declarat Giorgio Napolitano

Pe lângă formarea cabinetului, Franco Marini, în vârstă de 74 de ani, mai are dificila misiune şi de a primi sprijinul transpartinic al parlamentarilor italieni pentru al său guvern. Acesta i-a mulţumit preşedintelui Giorgio Napolitano pentru încrederea acordată.

"Ştiu bine că nu este o sarcină uşoară, ci dimpotrivă întrucât cetăţenii sunt vigilenţi în privinţa reformei sistemului electoral. Voi încerca să lucrez cât de repede se poate, pentru că timpul ne presează, şi să împac atât graba cât şi conştiinciozitatea necesară în procesul de reformă. Vă mulţumesc. Voi face tot ce-mi stă în putinţă pentru a duce la bun sfârşit sarcina încredinţată."

Berlusconi a ratat deocamdată şansa de a se întoarce în fruntea guvernului

Preşedintele a respins astfel revendicarile liderului opozitiei, Silvio Berlusconi, care a cerut organizarea imediată a unor alegeri anticipate. Sondajele de opinie îi dadeau lui Berlusconi, candidatul de frunte al liberalilor italieni, cele mai mari şanse într-un eventual scrutin, el având posibilitatea de a se întoarce la cârma guvernului.

„Legile noastre nu prevăd instituirea unui guvern, a cărui unica sarcină să fie schimbarea codului electoral", a declarat Berlusconi, care întrevedea şansa perfectă de a se răzbuna pentru eşecul din urmă cu doi ani în faţa stângii conduse de Romano Prodi.

În sondaje, dreapta italiană se bucură de o cota de 54% din preferinţele electoratului, lasând mult în urmă coaliţia Prodi. Altfel ar sta însă situaţia, dacă cel mai puternic partid de stânga, cel democrat, ar intra în cursă cu un candidat propriu: al său lider şi primar al Romei, Walter Veltroni. Acesta din urmă ar fi creditat de 48,5% din populaţia cu drept de vot, iar Berlusconi ar avea o majoritate extrem de periculoasă de 51%.

Niciuna din situaţii nu se va materializa însă, pentru că decizia preşedintelui Napolitano este definitivă. Iar pe Walter Veltroni nici că-l deranjeaza în vreun fel. El doreşte de asemenea reformarea sistemului electoral pentru a scăpa o data pentru totdeauna de atomizarea scenei politice italiene şi pentru a putea asigura unui cabinet, indiferent de orientare, o majoritate care să-i confere luxul unei guvernări coerente.