Serbia este jignită – ambasadorul din Elveţia a fost rechemat la Belgrad

Guvernul Confederaţiei Helvetice îndeplineste cu actul de recunoaştere recomandările Comisiei parlamentare pentru politică externă. Iar Consiliul federal a salutat "voinţa neclintită" a autoritaţilor kosovare de a îndeplini toate responsabilitaţile interne si internaţionale, a declarat preşedintele elveţian Pascal Couchepin într-o conferinţa de presă. Printre acestea se numară protecţia minorităţilor şi monitorizarea independenţei printr-o misiune civilă şi militară internaţională.

Premiza pentru stabilitate

Într-o situaţie atat de încarcată emoţional, dominată de interese conflictante nu există o soluţie ideală, a admis preşedintele Confederaţiei Helvetice. Parlamentul este însă de părere că independenţa Kosovo este soluţia de preferat oricărei alteia în redefinirea regiunii Balcanilor.

Preşedintele a subliniat în acelaşi timp că recunoaşterea Kosovo drept stat independent şi suveran nu este în contradicţie cu dorinţa Elveţiei de a intensifica relaţiile apropiate cu Serbia şi de a consolida cooperarea excelentă dintre Berna şi Belgrad. Couchepin a precizat că presedintele sârb a fost informat de actul diplomatic elveţian printr-o scrisoare oficială. În document se arată că Elveţia doreşte continuarea colaborării în cadrul organismelor internaţionale. Serbia este membru al grupărilor decizionale conduse de Elveţia in cadrul Fondului Monetar Internaţional şi al Bancii Mondiale.

Atac la integritate

Guvernul sârb a catalogat recunoaşterea Kosovo drept un atac la "integritatea şi suveranitatea ţării". La fel ca în cazul SUA sau al Poloniei, ambasadorul Dragan Marsicanin, a fost rechemat la Belgrad.

Rado Radojvic, prim-consilier în cadrul Ambasadei Serbiei la Berna şi-a manifestat mâhnirea în privinţa despărţirii Kosovo şi a recunoaşterii acesteia de către Elveţia.

"Separarea unei părţi din teritoriul unui stat nu poate fi considerată sub nicio formă drept un act paşnic" - a declarat Radojvic

În Elveţia, decizia a stârnit reacţii variate. Societatea pentru popoare ameninţate apreciază că Berna şi-a respectat obligaţiile asumate internaţional pentru minorităţile din regiune şi că de acum încolo va trebui sa vegheze asupra statutului multietnic al Kosovo.

Încălcarea principiului neutralităţii

În schimb, Acţiunea pentru o Elveţie independentă şi neutră nu a avut cuvinte frumoase la adresa decidenţilor. Ea apreciază recunoaşterea Kosovo drept "o greseală capitală şi o încălcare a neutralităţii statului". Aceeaşi părere este împarţită şi de nationaliştii din Partidul Popular (SVP), care se referă tot la neutralitatea stabilită în Elveţia prin Constituţie. Actul de recunoaştere ar fi fost pripit şi necugetat, se arată într-un comunicat oficial al Partidului Popular (SVP).

Creştin-democraţii sunt rezervaţi

Social-democraţii, liberalii şi ecologiştii au susţinut încă din primele ore de existenţă a statului Kosovo o recunoaştere a sa. Conservatorii nu s-au exprimat, preferând o atitudine rezervată, dar au ţinut să amintească guvernului să nu pericliteze bunele relaţii cu Serbia.

Elveţia doreşte să continue eforturile de dezvoltare a noului stat. În afară de participarea militara în Kosovo, Berna ia în considerare trimiterea a 20 de experţi în cadrul planificatei misiuni a Uniunii Europene. Este vorba despre specialişti din poliţie, jurişti şi vameşi.