Sentinţă: Salariu minim pentru "îngrijirea 24 de ore din 24"

În Germania, timpul în care un angajat se află la dispoziţia angajatorului trebuie plătit. Acest lucru este, de pildă, valabil pentru pompieri, taximetrişti sau personalul medical. Ce se întâmplă însă dacă eşti în permanenţă la dispoziţie, 24 de ore din 24, locuind sub acelaşi acoperiş cu persoana pe care o îngijeşti?

Dobrina D. din Bulgaria a lucrat în 2015 la Berlin ca "îngrijitoare 24 de ore din 24". Ea a avut grijă de o bătrână germană de 96 de ani: "Eram la dispoziţie 24 de ore zilnic". Adesea trebuia noaptea să-i dea medicamente sau să-i schimbe scutecele. 

Timp liber, zile libere Dobrina D. nu a avut. Pentru munca depusă în permanenţă, pentru faptul că era la dispoziţie non-stop, îngijitoarea din Bulgaria a primit un salariu lunar de doar 950 de euro net, plătite fiind doar 6 ore pe zi. Bulgăroaica a depus plângere la un tribunal german. Ea a fost prima care a făcut acest pas dintr-un număr estimat între 100.000 şi 300.000 de îngrijitori, în majoritate femei din estul Europei, care se ocupă de îngrijirea vârstnicilor în Germania. 

Dobrina D. a trecut prin toate instanţele şi şi-a urmărit procesul din Bulgaria. În final, instanţa supremă în domeniul muncii din Germania i-a dat dreptate. "Şi timpul în care angajatul se află la dispoziţie trebuie remunerat cu salariul minim întreg", a conchis judecătorul Rüdiger Linck, preşedintele completului de judecată al Curţii federale a Muncii (BAG) din Erfurt, pe 24.06.2021.

Neclar rămâne cum se calculează orele de muncă

Câţi bani va primi retroactiv îngrijitoarea după pronunţarea sentinţei tribunalului din Erfurt din partea agenţiei bulgăreşti care a mediat contractul nu se ştie precis. Judecătorii din Erfurt au revizuit o decizie anterioară pronunţată de Tribunalul de Muncă al landului Berlin-Brandenburg (LAG). Judecătorii berlinezi stabiliseră atunci că îngrijitoarea bulgăroaică ar fi trebui să fie remunerată cu salariul minim pentru 21 de ore pe zi. Asta ar însemna că ea ar urma să primească retroactiv 38.377 de euro brut, din care ar trebui scăzuţi cei 6.680 euro care i-au fost deja plătiţi. Judecătorii instanţei superioare, de la Erfurt, consideră că sentinţa LAG ar trebui revizuită deoarece motivarea li se pare incompletă.

Ambele părţi interpretează, ca atare, sentinţa drept succes. Michael Wendler, avocatul agenţiei de mediere din Bulgaria, partea acuzată în proces, a subliniat, în dialog la DW, că nu pot fi luate în calcul 21 de ore pe zi şi că ar trebui ţinut cont şi de conţinutul contractului pe care îngrijitoarea l-a semnat. Prin contract, îngrijitoarea se obligase să lucreze 30 de ore pe săptămână. Fostul angajator al Dobrinei D. nici nu vrea să audă de ore suplimentare de muncă.  

Sentinţă importantă şi pentru sindicate

Justyna Oblacewicz de la oficiul de consiliere "Faire Mobilität" al Uniunii Sindicatelor Germane (DGB) a sprijinit plângerea îngrijitoarei bulgăroaice şi salută sentinţa: "Dacă femeile trebuie să lucreze până la 24 de ore pe zi, atunci aceste 24 de ore trebuie remunerate", a atras atenţia Oblacewicz. Şi aceasta, a adăugat ea, "independent de ceea ce stă scris în contractul de muncă. Decisiv e cât se munceşte în realitate". 

Cazul Dobrinei D. arată discrepanţa frecventă dintre aşteptările familiei angajatoare şi cele ale persoanei angajate pentru îngjrijire. În formularul partenerului german al agenţiei bulgăreşti, care a mediat contractul Dobrinei D., se menţionează că angajata ar trebui "să fie la dispoziţie 24 de ore". 

Se amplifică astfel munca la negru?

În contractul de muncă încheiat de agenţia intermediară cu îngrijitoarea erau specificate, însă, doar 6 ore de muncă pe zi. Şi pentru că cele două agenţii - cea germană şi cea bulgărească - au încheiat şi un contract suplimentar doar între ele, nici angajata şi nici familia bătrânei de 96 de ani, deci angajatorul, nu au putut anticipa că se va ajunge la o astfel de situaţie.  

Reprezentanţii agenţiilor de mediere consideră imposibilă angajarea unei persoane pentru îngrijire la domiciliu cu asigurare şi un contract de 38,5 ore pe săptămână. Frederic Seebohm, directorul executiv al Asociaţiei federale pentru Îngrijirea la Domiciliu, apreciază că pentru o persoană care necesită îngrijire ar trebui înfiinţate 3-4 joburi cu program de opt ore. Costurile s-ar ridica astfel la 15.000 de euro pe lună. Problema, spune el, nu s-ar rezolva astfel, ci ar stimula munca la negru.  

Şi clasa politică ar trebui să se implice

Interesul stârnit de plângerea Dobrinei D. forţează clasa politică să ia poziţie. "Chestiunea salariului minim este de fapt un catalizator, care ne arată că trebuie făcut ceva în ce priveşte îngrijirea 24 de ore din 24", a declarat, în dialog la DW, însărcinatul guvernului federal în domeniu, Andreas Westerfellhaus (CDU). "Subiectul trebuie să devină o temă majoră pentru clasa politică", a mai spus el, cu gândul la viitorul guvern care se va forma în urma alegerilor generale din toamnă.

Până atunci, litigiul dintre Dobrina D. şi agenţia bulgărească va continua. Tribunalul de land berlinez LAG va trebui să cerceteze câte ore a lucrat ea cu adevărat zilnic, inclusiv cele în care îngrijitoarea din Bulgaria se afla 'la dispoziţie'. Ceea ce nu va fi deloc uşor! Între timp au trecut şase ani de atunci iar bătrâna care a beneficiat de îngrijire nici nu mai este în viaţă.  

Sindicaliştii care sprijină cazul Dobrinei D. atrag atenţia asupra unui orar zilnic tipic pentru astfel de munci, pe care îngrijitoarea l-a formulat în plângerea înaintată instanţei germane. Avocatul agenţiei bulgăreşti susţine, în schimb, că ar trebui audiaţi, eventual, martori care să ateste veridicitatea declaraţiilor Dobrinei. 

Un lucru este limpede iar judecătorii federali au oferit acest indiciu colegilor de la nivel regional. În comunicatul de presă legat de actuala sentină se specifică: "Faptul că îngrijitoarea a trebuit să lucreze săptămânal mai mult de 30 de ore, cât prevede contractul, este plauzibil în baza dovezilor de la dosar".