Seism irlandez în Uniunea Europeană

Majoritatea celor trei milioane de irlandezi cu drept de vot a spus "nu" Tratatului de Reformă. Un seism ale cărui urmări vor fi resimţite mult timp de acum înainte. O dată cu respingerea textului, negociat cu greu, Uniunea Europeană intră într-o nouă criză. Liderii europeni se confruntă cu o catastrofă.

Sfârşitul Uniunii Europene?

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuell Barroso, vorbeşte deja despre sfârşitul Uniunii în actuala formă. După ce, în 2005, proiectul Constituţiei Europene s-a lovit de refuzul francezilor şi al olandezilor, noul document este ucis în faşă, înainte ca Uniunea să poată fi, în sfârşit, pe deplin funcţională. Ce-i de făcut?

Trebuie irlandezii ameninţaţi cu excluderea din comunitate? Chiar dacă sunt membrii de mai bine de 30 de ani şi au profitat din plin de ajutor financiar, irlandezii par a fi uitat totul. Pe bună dreptate, nerecunoscători. O retragere din Uniune, pas la care Irlanda nu poate fi însă obligată, ar fi o consecinţă firească. Dar atât de departe nu se va ajunge.

Electoratul irlandez, care a respins Tratatul, nu ar putea fi chemat din nou la urne pentru acelaşi text. Aşa cum s-a întâmplat în 2001, în cazul Tratatului de la Nisa. Nici suplimentarea textului cu câteva paragrafe nu ar fi o soluţie. S-ar impune atunci reluarea procesului de ratificare în cele 14 state care au adoptat deja textul. Nimeni nu îşi doreşte aşa ceva.

Din nou crize

Se pare că proiectul va rămâne în aer şi va fi reluat peste câţiva ani. Crize şi blocaje vor defini starea Uniunii Europene în următoarea perioadă. Probabil că la următoarele alegeri europene, tot mai mulţi euro-sceptici vor găsi drumul către urne.

"Nu"-ul irlandezilor are consecinţe amare pentru croaţi, pentru restul Balcanilor şi pentru Turcia, toţi candidaţi la Uniunea Europeană. Noi valuri de extindere nu vor mai avea loc. Cum se va menţine presiunea asupra statelor membre care au nevoie de reforme? Drama ratificării Tratatului de la Lisabona arată că Uniunea Europeană, cu cele 27 de state membre şi aproape 500 de milioane de cetăţeni, a căror soartă poate fi decisă şi de minorităţi, a ajuns la limitele tuturor posibilităţilor.

În ciuda crizei, Uniunea Europeană nu are însă voie să se scindeze. Acest proiect unic bazat de pace, integrare şi cooperare economică nu poate să eşueze, chiar dacă cetăţenii săi sunt tot mai indiferenţi atunci când este vorba despre soarta comunităţii europene.