Securitatea Republicii Moldova, discutată „cu uşile închise” de Parlament

Preşedintele Parlamentului, democratul Igor Corman, a spus că Republica Moldova trebuie să continue dialogul cu ţările din CSI. "Republica Moldova mai mult ca niciodată trebuie să promoveze acum o politică externă echilibrată. Să nu ne aruncăm în speculaţii! Colaborarea cu CSI ne permite să ne promovăm interesele economice", a menţionat Corman. Colegul său de partid, Dumitru Diacov, a adăugat că “Republica Moldova are nevoie astăzi de coeziune națională şi de o situaţie internă stabilă. În caz contrar, situaţia riscă să scape de sub control”. (…) “Noi avem toate şansele să ne trezim într-o situaţie dificilă, să pierdem ţara, să mergem la alegeri, dar după aceea să venim şi să nu avem ce conduce. Avem nevoie de coeziune naţională. Asta o să ne ajute - nu NATO, ruşii sau America”, a menţionat Diacov.

Mişcări de trupe în Transnistria

Fostul membru al Comisiei unificate de Control din partea Chişinăului, Ion Leahu, a tras joi un semnal de alarmă. Potrivit lui, de la depozitele ruseşti de muniţie din Colasna (regiunea transnistreană), păzite de subdiviziunile Grupului Limitat de Armată a Rusei (OGRV), “în ultimele zile sunt transportate armamente de diferite calibre, în general, spre unităţile militare din Transnistria". Potrivit lui, autoturismele circulă deschis, pe timp de zi, pe traseul Râbniţa-Tiraspol.

Depozitele de la Colasna au fost create în anii 40 ai secolului al XX-lea. În perioada sovietică, depozitul de muniţii de artilerie nr. 1411 reprezenta un arsenal strategic al Districtului Militar de Vest. Dar marea parte a armamentului de aici a fost adusă după retragerea trupelor militare sovietice din fosta RDG şi Cehoslovacia. La ora actuală, în depozit, potrivit diferitor date, sunt păstrate aproximativ 20 de mii de tone de armament şi muniţii. Potrivit unui raport al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, o eventuală explozie a depozitelor de la Cobasna ar echivala cu explozia unei bombe atomice cu capacitatea de 10 kilotone, care a explodat în Hiroshima în august 1944. Autorităţile separatiste de la Tiraspol consideră armamentul şi muniţiile din depozitul de la Colbasna "proprietate a poporului transnistrean".

Ipotetic, Moldova poate fi atacată

Analiştii politici de la Chişinău au sesizat că Rusia a început să-şi construiască mediatic motivaţia pentru o eventuală intervenţie în Republica Moldova sau, după caz, în regiunea Odesa (Ucraina). Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Serghei Pirojkov, a atenţionat că informaţiile apărute în presă, despre presupusele restricţii de circulaţie impuse de Ucraina bărbaţilor cu paşapoarte ruseşti, prin punctele de trecere amplasate pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, sunt false, dar mediatizate ostentativ, nu întâmplător. Potrivit lui, libera circulaţie a ruşilor nu a fost restricţionată.

„Rusia ne-a demonstrat de mai multe ori în ultimii ani că poate, foarte uşor, să-şi inventeze argumente ca să atace anumite ţări, chipurile, pentru a-şi apăra cetăţenii. Prin urmare, falsa „blocadă” a Transnistriei de către Ucraina, invocată zilele acestea de vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, nu este întâmplătoare”, consideră istoricul moldovean Ion Varta. Potrivit lui, militarii ruşi nici măcar nu ar avea nevoie să tranziteze Ucraina ca să ajungă lângă Transnistria. „În regiunea transnistreană, pe lână militarii ruşi care păzesc depozitele de muniţii de la Cobasna, mai sunt peste 120.000 de potenţiali rezervişti (cu paşapoarte ruseşti), locuitori ai regiunii transnistrene, iar armata transnistreană are tancuri şi altă tehnică de luptă”, a atenţionat Ion Varta.

Tehnică militară în suburbiile Chişinăului

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a reacţionat joi la speculaţiile apărute pe unele portaluri informaţionale despre faptul că Moldova s-ar pregăti de război. Ministerul Apărării a explicat că “apariția tehnicii militare în suburbia Chișinăului nu are nimic în comun cu evenimentele din Ucraina și cu atât mai mult cu pregătirea pentru posibile acțiuni armate. Este vorba despre dislocarea planificată a mijloacelor de apărare antiaeriană”, a explicat ofițerul de presă al Ministerului Apărării, Ala Diaconu. Potrivit ei, încă în decembrie 2013, conducerea Armatei Naționale a Moldovei a decis să schimbe dislocarea mijloacelor antiaeriene din unitatea militară din Bălți în subunitatea respectivă din municipiul Chișinău. „Mutarea tehnicii are loc în perioada 17-24 martie. Pentru a nu crea incomodități transportului civil, s-a decis ca tehnica militară să fie transportată pe timp de noapte”, a precizat Ala Diaconu.

Cu ochii pe Moldova

“Moldova este ţara care trebuie urmărită cu atenţie”, a declarat miercuri senatorul american John McCain. El a atenţionat că Republica Moldova nu este membră NATO şi că în regiunea separatistă există deja trupe ruse. “Deja există solicitări pentru asistenţă militară rusă şi provocări de genul celor pe care le vedem în estul Ucrainei”, a subliniat McCain. El nu exclude că, după Crimeea, următorul pas al lui Vladimir Putin ar putea viza Republica Moldova şi Letonia.

Totuşi, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Corman, consideră că nu este în interesul Federaţiei Ruse să acţioneze în cazul regiunii transnistrene pe aceeaşi filieră cum s-a acţionat în cazul Crimeii: „Dacă ar apărea astfel de idei la Moscova, în favoarea unui astfel de scenariu, le-ar veni greu să prezinte şi argumente. Până în prezent Rusia a fost pentru soluţionarea conflictului. Nu înţeleg care ar fi motivele ca poziţia să se schimbe. Ar fi foarte riscant”, a spus Igor Corman.

Chestiunea “sprijin pentru Transnistria”

“Moscova va apăra drepturile rușilor care trăiesc în străinătate”, a reiterat joi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. “Noi insistăm ca drepturile și libertățile lor să fie pe deplin respectate în țările în care aceștia trăiesc”, a spus el, iar pe agenda Guvernului rus a fost inclusă chestiunea “privind sprijinul pentru Transnistria”, fără a se preciza despre ce fel de sprijin este vorba. Chestiunea a apărut în ordinea de zi a Guvernului rus după ce autorităţile separatiste pro-ruse de la Tiraspol au solicitat oficial Kremlinului, la începutul săptămânii, „alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă”.

„Vom avea o întâlnire în format larg, serioasă, cu toate ministerele şi departamentele relevante din Rusia, astfel încât conducerea de la Tiraspol să simtă prezenţa unui grup de consultanţi, consilieri din partea Guvernului rus, cu privire la problema supravieţuirii în perioada unei viitoarei blocade economice, odată ce Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană“, a declarat Dmitri Rogozin. „Situaţia se va complica şi mai mult dacă Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE. Chişinăul nu se gândeşte aproape deloc la Transnistria şi toate acţiunile conducerii Moldovei arată că Transnistria, de fapt, nu mai este pământul Republicii Moldova”, a conchis vicepremierul rus.

Vineri, 21 martie, în Parlamentul Republicii Moldova au loc audieri “cu uşile închise” privind securitatea statului.