Se caută un nou secretar general ONU
Să trăieşti la New York, scutit de taxe, pentru a milita pentru pacea mondială? Sună extraordinar! Preselecţia pentru ocuparea postului suprem din fişa ONU a debutat deja. Femeile au prioritate.
Candidat controversat: Irina Bokova
Şanse reale are Irina Bokova, din Bulgaria, care din 2009 ocupă funcţia de director general al UNESCO. Provine din elita comunistă, a studiat relaţii internaţionale la Moscova, la acelaşi Institut unde a studiat şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Relaţiile cu Rusia i-ar putea fi de ajutor fiindcă Moscova agreează ideea unui lider al ONU din Europa de Est.
Biografie cu greşeli
În biografia ei, publicată cu ocazia începerii mandatului UNESCO, Bokova s-a prezentat drept fostă şefă a diplomaţiei bulgare. Dar ea nu a ocupat niciodată această funcţie. Ulterior, secretariatul ei a vorbit despre un "lapsus". Până când şi-a depus candidatura pentru funcţia de secretar general al ONU, episodul nu a fost luat în seamă. Are totuşi şanse, fiindcă femeile au acum întâietate.
Helen Clark are cele mai multe şanse
Principala concurentă a Irinei Bokova este Helen Clark, şefa programului ONU pentru dezvoltare UNDP. Ea a fost ultima care şi-a depus candidatura. "Vreau ca femeile să primească şansa onestă de a cuceri orice funcţie de conducere", a declarat ea. Clark a fost şefa guvernului din Noua Zeelandă în intervalul 1999 - 2008.
Agendă clară
Clark, care şi-a condus partidul cu mână forte, a fost, incontestabil, cel mai capabil politician din Noua Zeelandă în decursul ultimelor decenii. Şi-a dominat copios toţi adversarii cu ajutorul vocii sale grave şi a unui bogat bagaj de cunoştinţe. A fost elogiată de compatrioţi după ce a trimis trupe de menţinere a păcii în Afganistan şi Somalia, în loc să ia parte la războiul din Irak.
Vesna Pusic, candidat cu opţiuni clare
Croaţia a nominalizat-o pe fosta ministră de Externe Vesna Pusic. Este membră a parlamentului de la Zagreb din 2000. În 2009 a candidat fără succes la funcţia de preşedinte. De formaţie sociolog, Pusic a întemeiat la sfârşitul anilor 1970 prima grupare feministă din Iugoslavia de atunci şi a fost în 1990 membru fondator al Partidului Popular din Croaţia, liberal de stânga.
Candidat ambiţios: Natalia Gherman
Natalia Gherman, fostă şefă a diplomaţiei şi fostă vicepreşedintă a Republicii Moldova, este mai puţin cunoscută decât concurentele ei. Dar şi ea a activat în unele instituţii ale ONU. Indiferent că e vorba de combaterea foametei, a războaielor, a apărării drepturilor universale, ONU este astăzi mai importantă decât oricând, susţine Gherman.
Candidat cu experienţă: António Guterres
António Guterres a fost până la sfârşitul anului 2015 înalt comisar ONU pentru refugiaţi. Mandatul său s-a încheiat însă cu un record trist. Pentru prima dată s-au înregistrat în lume 60 de milioane de refugiaţi. În calitate de preşedinte al Consiliului European, Guterres a fost în 2000 unul din copreşedinţii primului summit UE-Africa. Între 1996 şi 2002 a fost şeful guvernului portughez.
Apărător al demnităţii umane: Srgjan Kerim
Fostul ministru macedonean de Externe Srgjan Kerim a fost ambasador al ţării sale în mai multe capitale ale lumii, între care Berlin. Din 2007 până în 2008 a fost preşedinte al Adunării Generale ONU. Crede că este importantă consolidarea suveranităţii individului. Este pasionat de poezie şi arta fotografică.
Economist: Igor Luksic
Este cel mai târăr candidat. Nu are nici 40 de ani dar cariera sa este impresionantă. În 2004 a fost deja ministru al Finaţelor. Câţiva ani mai târziu a condus guvernul din Muntenegru (2010-2012). Este pro-occidental şi pro-NATO. Economia este domeniul său predilect dar scrie şi poezie şi proză.
Candidat sloven: Danilo Türk
Fostul preşedinte al Sloveniei, Danilo Türk (2007 - 2012), a fost ambasadorul ţării sale la ONU între anii 1992-2000. Ulterior a fost asistentul politic al fostului secretar general ONU, Kofi Annan. De formaţie jurist, el este un apărător al drepturilor omului, cu precădere în situaţii de conflict.
Se doreşte mai multă transparenţă
La finalul anului în curs se încheie cel de-al doilea mandat de secretar general al ONU al sud-coreeanului Ban Ki Moon. Candiaţii la succesiunea sa se prezintă de marţi până joi în faţa Adunării Generale a Naţiunilor Unite. Candidatele feminine au întâietate. Iar cele din Europa de Est au cele mai mari şanse de câştig. Rusia sprijină aceste candidaturi.
Un "Papă laic"
Secretarul general ONU conduce 44.000 de subordonaţi, vizitează regiuni de criză şi se întâlneşte cu şefi de stat şi de guvern. Totuşi, influenţa sa politică este restrânsă. Puterea reală este exercitată de Consiliul de Securitate al ONU, şi mai ales de puterile cu drept de veto China, Rusia, SUA, Franţa şi Marea Britanie.
O "necunoscută": Angela Merkel
O posibilă succesoare pare a fi Angela Merkel. Este femeie, provine din fostul bloc răsăritean, înţelege realităţile din Rusia şi poate media între Rusia şi SUA. Merkel nu a luat poziţie faţă de aceste specualţii vizând viitorul ei. Dar experţii ONU susţin la unison că Merkel ar fi candidata ideală.
Printre calităţile cerute se numără stăpânirea limbajului diplomatic, disponibilitatea de a călători şi de a lucra inclusiv la sfârşitul săptămânii. Cunoştinţe despre agenda politică mondială sunt obligatorii. Un avantaj este experienţa în domeniul gestionării crizelor şi în munca de conducere.