Schimbarea de regim este prioritară pentru Siria

Deutsche Welle: În Siria este în vigoare de la finele lunii februarie un armistiţiu. De atunci au trecut aproximativ trei luni. Care este bilanţul acestei perioade?

Bente Scheller: În primele săptămâni, sirienii şi-au legat mari speranţe de acest armistiţiu, deşi a fost încălcat de la început. Mulţi îşi spuneau că va fi mai bine. A fost pentru prima dată că a existat un răgaz mai semnificativ. Cu timpul însă a devenit tot mai clar că atacurile şi luptele vor continua. Dacă ne uităm la numărul morţilor înregistrat în acele săptămâni constatăm că, din nefericire, nu a fost cu mult mai redus, comparativ cu săptămânile şi lunile anterioare.

În ciuda armistiţiului, a fost permisă combaterea pe mai departe a uneia din părţile implicate în conflict. Este vorba de aşa-numitul Stat Islamic (ISIS). Care sunt evoluţiile militare semnificative din ultimele trei luni?

Am constatat desigur cu toţii că Palmyra a fost recucerită de forţele regimului Assad. Evenimentul a fost bine pus în scenă. Avem însă în continuare o problemă. Aceea că regimul de la Damasc şi aviaţia rusă activează intens şi bombardează masiv aproape în exclusivitate teritorii controlate de rebeli. Împotriva ISIS nu se întreprinde mai nimic. De aceea, considerăm că progresele sunt limitate în privinţa luptei împotriva ISIS în Siria.

Complicată este mai ales situaţia din oraşul Alep şi împrejurimi. În acest oraş, cel mai mare din Siria, trupele lui Assad combat într-un spaţiu restrâns diverse miliţii ale opoziţiei, de orientare moderată dar şi islamistă.

Alep a fost şi este o regiune foarte disputată. Miza este mare pentru numeroase părţi implicate în conflict. Pe de o parte, Alep este un simbol. Este cel mai mare oraş din ţară. Deci cine controlează metropola poate pretinde că este învingător. Pe de altă parte, situaţia oamenilor a devenit foarte grea, cu precădere în estul oraşului, controlat de miliţiile opoziţiei. Există doar un coridor foarte strâmt prin care pătrund alimentele şi produsele de primă necesitate în zona de conflict. Dacă trupele regimului Assad închid acel coridor, câteva sute de mii de oameni se vor trezi încercuiţi şi situaţia va deveni dramatică. Alep a fost bombardat intens în ultimele săptămâni de avioane siriene şi ruseşti. Acum însă, se preconizează extinderea armistiţiului şi în regiunea Alep. Să sperăm că asta va uşura situaţia locuitorilor.

Tocmai a reizbucnit o controversă între SUA şi Rusia legată de definirea termenului de grupare teroristă. Rusia a pledat pentru includerea mişcării Ahrar ash-Sham în lista grupărilor teroriste supuse sancţiunilor ONU. SUA, împreună cu Franţa, Marea Britanie şi Ucraina, au respins revendicarea în Consiliul de Securitate. Cu toate acestea, Ahrar ash-Sham este o grupare militantă salafistă severă, care colaborează strâns cu Frontul Nusra, o ramură a reţelei al Qaida. Cum se potriveşte una cu alta?

Pentru Rusia este important să definească grupările din Siria drept teroriste fiindcă acestea sunt astfel exceptate de la armistiţiu. Sub un astfel de pretext, anumite cartiere pot fi în continuare bombardate. Ştim însă, din atacuri anterioare, că nu teroriştii sau grupări cu adevărat militante sunt ţinta. Cel mai adesea, afectaţi sunt civilii. Disputa legată de grupările islamiste din Alep a izbucnit după afirmaţia, cu adevărat eronată, că rebelii din partea de est a oraşului ar fi islamişti. Este limpede că ei nu sunt aşa ceva. Frontul Nusra este foarte puţin prezent acolo. Cu toate acestea, Rusia a insistat pentru includerea acestei teme pe ordinea de zi. Cred că SUA, Franţa şi alţii nu s-au opus fiindcă estimează în mod diferit orientarea grupărilor. Cred că a fost mai degrabă vorba de o manevră politică a Rusiei şi trebuia împiedicată.

Este de acord opoziţia din Siria, în totalitatea ei, că Assad nu trebuie să mai joace un rol în ţară?

Există, legat de acest subiect, o sumedenie de păreri contradictorii. De pildă, nu a fost niciodată posibil ca opoziţia, aflată în exil la Istanbul, cea concentrată în Coaliţia Naţională, să capete o bază reală în Siria sau măcar să se deplaseze acolo mai frecvent. A fost sistematic împiedicată prin bombardarea, de către regim, a regiunilor pe care nu le mai controlează. Desigur, structurile de opoziţie sunt slăbite astfel şi este imposibil ca opoziţia din exil să câştige aderenţi în ţară şi să facă ceva în folosul oamenilor.

Aşa stând lucrurile, opoziţia este foarte fărâmiţată. De asemenea, s-a tras de ea din toate părţile la nivel internaţional fiindcă Germania, Franţa, statele din Golful Persic şi mulţi alţii nu au reuşit să cadă de acord asupra obiectivelor pe care le aşteaptă de la această opoziţie. De aceea nu există un program politic unitar. Există doar o revendicare clară. Aceea că Assad trebuie să plece. E de înţeles, fiindcă de câţiva ani şi până în prezent, cei mai mulţi oameni mor de mâna lui Assad. Sunt ucişi de armata şi miliţiile lui.

Membrii grupului de contact pentru Siria intenţionează să poarte săptămâna viitoare consfătuiri la Viena legate de acest conflict. Credeţi că sunt şanse să progreseze procesul de pace?

Am luat act de diverse încercări în acest sens. Au existat diverse runde de întâlniri, în afara celor trei conferinţe care au avut loc la Geneva. În plus, au existat şi alte procese de dimensiuni mai mici. Dar fără succese notabile. Regimul din Siria a realizat că strategia cea mai bună este să reziste tuturor presiunilor şi să tragă de timp. De aceea nu există progrese notabile. Şi Rusia a adoptat o strategie similară. În plus, se poate constata foarte clar că, de câte ori stă să înceapă o nouă rundă de tratative, anumite regiuni sunt expuse foametei şi se confruntă cu probleme umanitare mai mari. În atari condiţii, în fruntea ordinei de zi ajung să figureze chestiunile umanitare în locul celor referitoare la transferul de putere convenit în cadrul conferinţei Geneva II. Tocmai aspectul politic care ar putea duce la reinstaurarea păcii în Siria este mereu trecut în coada ordinei de zi. Despre teme politice aproape că nu se discută. De aceea sunt sceptic şi nu cred că se va progresa.

Bente Scheller este directarea biroului din Beirut al fundaţiei germane Heinrich Böll, apropiată de partidul ecologist.