Schimbare radicală a politicii vieneze

Cancelara germană simte deja de multă vreme rezistenţa faţă de politica granițelor deschise pe care o promovează. Dar, până în prezent, şefa cancelariei berlineze avea certitudinea că se poate baza pe Austria vecină. Mai ales relaţia cu Werner Faymann, cancelarul austriac social-democrat, părea să facă posibilă o cooperare strânsă între cele două ţări în chestiunea refugiaţilor, în pofida taberelor politice diferite din care provin cei doi lideri. Însă, asta a fost odată ca niciodată.

În timp ce Merkel a rămas fidelă politicii sale, fapt care a accentuat izolarea ei pe plan european, Austria a trecut printr-o schimbare spectaculoasă de perspectivă în doar câteva săptămâni. Politica de descurajare pe care Faymann i-o punea în cârcă prim-ministrului maghiar, Viktor Orban, este exact aceea pe care o practică actualmente Austria. În februarie, autorităţile de la Viena au decis introducerea unui plafon maxim pentru preluarea de refugiaţi. Austriecii acceptă maximum 80 de cereri de azil pe zi. La graniţa cu Slovenia, Austria a pus pe picioare un gard lung de patru kilometri. Când Ungaria a ridicat în toamna anului trecut un gard similar la graniţa ei, Faymann a criticat foarte aspru decizia statului maghiar.

De departe cel mai spectaculos pas făcut de austrieci a fost să renunţe la tentativele de identificare a unei soluţii europene comune de rezolvare a crizei - cu scurt timp înainte de summitul UE din februarie. Austria, alături de câteva state est-europene, a reuşit să determine Macedonia să îşi închidă graniţa cu Grecia. Această decizie a generat un efect de domino de-a lungul rutei balcanice, iar Viena ştie că migranţii rămân pe capul grecilor.

"Nu, nu reuşim!"

Răzgândirea austriecilor nu este însă chiar surprinzătoare. Încă din toamna anului trecut, câţiva miniştri au criticat o eventuală politică liberală privind refugiaţii, în special Johanna Mikl-Leitner, care deţine portofoliul internelor.

Ea face parte din Partidul Popular Conservator Austriac (ÖVP), care este partener al SPÖ (Partidul Social Democrat din Austria) în marea coaliţie de la Viena. "Trebuie să fortificăm foarte repede Europa", a spus ea în octombrie, când termenul "fortăreaţă" avea, încă, o conotaţie negativă. Colegul ei de partid, ministrul de Externe Sebastian Kurz, a fost şi mai categoric în cotidianul "Kleine Zeitung": "Îmi doresc ca noi, cei din Europa, în special Germania, să spunem în mod clar: invitarea refugiaţilor la noi trebuie să înceteze".

La acel moment, social-democratul Faymann a fost împotriva unei iniţiative de acest fel, luându-i apărarea Angelei Merkel. Astăzi este limpede că acelaşi Faymann s-a distanţat de cancelara germană. În cazul în care Angela Merkel nu este de acord cu închiderea graniței macedonene, ar putea să-i ia pe refugiați direct de acolo şi să îi aducă în Germania, spune, batjocoritor, liderul austriac. Și, făcând aluzie la celebra frază a lui Merkel - "O să reuşim!" - Faymann a răspuns sec: "Nu, nu vom reuşi".

Austriacul ia aşadar act de starea de spirit din țară. Alev Korun din Partidul Verzilor a spus: "Alianța nesfântă a indignaţilor din UE va duce la închiderea frontierelor și expulzări ale solicitanților de azil în Grecia". Cu toate acestea, majoritatea austriecilor este de o altă părere. Trebuie spus că, pe cap de locuitor, Austria a preluat mai mulţi refugiaţi decât Germania.

Populistul Heinz-Christian Strache este cotat în sondaje cu 30 de procente și, prin urmare, ar fi cea mai puternică forță politică. Evenimentele petrecute în noaptea Anului Nou la Köln au sporit scepticismul față de străini. Aşadar, Faymann se poate simți confirmat de această tendinţă. În plan electoral, cancelarul austriac, nu de puţine ori catalogat drept prea slab, ar putea avea de câştigat. Ministrul de Interne, Hans-Peter Doskozil, a spus lunea trecută că "Germania profită masiv de pe urma controalelor impuse de Austria la graniţe, pe ruta balcanică".

Unii sunt de părere că politica germană dă la rândul ei semne de schimbare în această chestiune. Vicecancelarul german Sigmar Gabriel este de părere că "îndelung ceruta schimbare a politicii germane actuale a avut, deja, loc". Acesta se referă inclusiv la solicitarea adresată de Merkel oamenilor aflaţi acum la graniţa greco-macedoneană, care sunt rugaţi să rămână pentru moment în Grecia.

Merkel nu vede însă nicio paralelă cu situaţia din Ungaria, în septembrie anul trecut, când i-a chemat, generoasă, pe refugiaţi în Germania.