Patru scenarii pentru 2030

Cele patru scenarii sunt: „Casa împărțită” (toți europenii împart aceeași casă, din rațiuni pragmatice), „Casa comună” (Europa este casa națiunilor reunite în jurul unor valori comune), „Casa ruinată” (casa europeană zace în ruină) și „Casa divizată” (europenii sunt vecini care locuiesc separat). Analiștii politici moldoveni, invitați la eveniment, au lăudat inițiativa autorilor, dar i-au și criticat pentru prea mult optimism. Cele patru scenarii au menirea să ajute demnitarii europeni să înțeleagă mai bine ce măsuri trebuie să întreprindă UE pentru ca cel mai avantajos scenariu să devină realitate. Toți membrii Grupului de Scenarii UE+Est 2030 au participat la acest proiect în nume propriu – nu ca reprezentanți ai instituțiilor sau țărilor lor. Cele patru scenarii sunt reprezentate metaforic prin patru tipuri de case, în încercarea de a răspunde la întrebarea: În ce fel de casă vor locui toți europenii în 2030?

Două scenarii optimiste și două „de război”

Scenariul „Casa împărțită” nu prevede o îmbunătățire a relației dintre UE și Rusia până în anul 2020. Această perioadă este descrisă ca „deceniu pierdut”. În această perioadă Rusia va face tot posibilul pentru a-și păstra influența asupra Ucrainei și a-și consolida relațiile economice cu China. Extinderea UE după Balcanii de Vest va fi blocată „de cursul evenimentelor”, iar Parteneriatul Estic al UE va eșua. Cele 6 state din Parteneriatul Estic nu se vor mai afla în situația de a alege între alinierea la UE sau Rusia, având o mai mare libertate în a-și dezvolta propriile agende de politică externă și internă. Mai aproape de 2024, când se așteaptă ca oameni noi să vină la putere în Rusia, Moscova își va revizui relațiile de cooperare cu UE. Pe de altă parte, UE se va confrunta cu scindări în plan intern. Cel mai mult vor avea de câștigat țările din vecinătatea comună, pentru că vor putea coopera și cu o parte și cu alta. Comerțul îi va uni pe toți cei care conviețuiesc în acest „bloc locativ”.

Scenariu „Casa comună” este cel mai pozitiv din toate cele patru. Acesta are în vedere o Rusie transformată. Declinul economic conduce la reforme democratice și economice care deschid calea ameliorării relațiilor dintre UE și Rusia. Pe măsură ce se afirmă noi puteri economice, Rusia și UE își unesc forțele nu doar pentru a pune capăt conflictelor din Europa, ci și pentru a contracara amenințările comune. UE nu va recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia, dar o va accepta implicit - „un fapt împlinit”. Conform acestui scenariu, UE, statele din Parteneriatul Estic, Rusia, Kazahstan și Kîrgîzstan ar urma să încheie un acord de eliminare a vizelor de călătorie. Conflictele din Transnistria, Abhazia, Osetia de sud, Nagorno-Karabah și Crimeea vor continua să tulbure mediul internațional, dar vor exista semne ale unei reconcilieri treptate.

Scenariul „Casa ruinată” este scenariul în care locatarii „Casei Europa” stau la aceeași masă, dar se ceartă. Neajungându-se la nicio soluție în criza din Ucraina, confruntările dintre UE și Rusia continuă până în 2030. Statele Parteneriatului Estic fac în continuare obiectul unei concurențe intense între UE și Rusia. Ele se constituie într-o zonă de instabilitate în Europa. Polonia și Țările Baltice vor cere garanții suplimentare de securitate din partea NATO de teama unui „război hibrid”. În consecință, se va produce o acumulare de resurse militare în Europa de Est, ceea ce va genera o spirală a escaladării. În replică, Rusia va trimite armament în regiunea Kaliningrad și-n alte regiuni din apropierea frontierei sale vestice. Rusia va amenința cu folosirea armelor nucleare. Conform acestui scenariu, Ucraina va rămâne profund divizată. Moldova va rămâne neutră, temându-se că Rusia ar recurge la forță armată dacă ar face demersuri în sensul aderării la NATO. Statutul Transnistriei va rămâne neschimbat, la fel ca și situația din Georgia. La această etapă, Parteneriatul Estic este defunct.

Scenariul „Casa divizată” este cel mai urât din cele patru. UE și Rusia se află în conflict permanent, iar de soluții durabile nici vorbă. O confruntare militară e puțin probabilă, dar se vorbește despre „o pace rece”. Într-un astfel de scenariu, țările din vecinătatea comună vor avea cel mai mult de suferit. Statele din Parteneriatul Estic oscilează între Est și Vest. Europa pierde tot mai mult contactul cu noile centre globale de putere din Asia și America. UE este marginalizată tot mai mult din punctul de vedere al politicii externe. UE nu poate rezolva nici o problemă din vecinătatea sa și nu poate răspunde cerințelor partenerilor din Parteneriatul Estic care au viziuni europene. Rusia va mai întreprinde o tentativă nereușită de a atrage Ucraina în Uniunea Eurasiatică, iar în 2017 „se așteaptă un nou Maidan”. Acordurile de Asociere cu țările din Parteneriatul Estic încă vor fi în vigoare, dar multe elemente pozitive vor fi subminate din cauza spiritului confruntațional din regiune. NATO se activizează considerabil în regiune. Conform acestui scenariu, în anul 2023, Moldova și Georgia își vor depune candidatura pentru aderarea la UE, iar ca urmare, Transnistria „își va reînnoi declarația de independență”.

În zonă sunt doritori de „războaie mari”

Directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului din Moldova, Sergiu Ostaf, susține că cel mai convenabil scenariu pentru Moldova este „Casa comună”. El a precizat, însă, că acesta este și cel mai puțin posibil. Scenariul „Casa împărțită” are, în opinia sa, cele mai multe șanse. Fostul negociator-șef din partea administrației separatiste de la Tiraspol la negocierile în problema transnistreană, Vladimir Iastrebceak, consideră că cel mai bun scenariu este „Casa unită”, iar cel mai realist „Casa divizată”. În opinia sa, „UE trebuie să elaboreze scenarii individuale pentru fiecare stat din vecinătate”.

Analistul politic Corneliu Ciurea a spus că Parteneriatul Estic deja este un proiect ratat. În opinia sa, cele patru scenarii sunt prea optimiste și urmează evenimente „mult mai dure”: „Dumneavoastră vorbiți în aceste scenarii de războaie la scară mică, în timp ce în zona noastră sunt prea mulți care își doresc războaie mari”, a menționat Ciurea. Iar analistul politic Igor Boțan a spus că Rusia își dorește în acest moment să devină „un lider al nemulțumiților”. În opinia sa, cea mai bună soluție ar fi ca „vecinătatea comună” să fie percepută „ca zonă de responsabilitate comună a UE și Federației Ruse și să fie depășită situația proastă în care ne găsim”. (…) „UE este un pitic din punctul de vedere al securității, iar Rusia un gigant… Sub aspect economic este exact invers. Rusia este o țară absolut europeană și ea deja suportă pierderi de prestigiu, iar perspectivele economice sunt sumbre”, a spus Boțan. Potrivit lui, Rusia și UE au produs o victimă: „Mi se pare că UE este iresponsabilă față de victima care se numește Ucraina. Atunci când Ucraina a intrat în criză, UE nu a dat dovadă de responsabilitate”, a menționat Boțan, adăugând că rolul SUA în acest sens ar fi mult mai justificat și a făcut trimitere la Memorandumul de la Budapesta. În context, însărcinatul cu afaceri al Ucrainei în Republica Moldova, Ghenadii Altuhov, care a vorbit în limba română, a subliniat că „UE a pierdut runda în fața Rusiei atunci când a privit cu ochi foarte blânzi agresiunea Rusiei asupra Georgiei”.