Consiliul de Securitate al ONU - un tigru fără dinți

Săptămâna trecută, în fața Consiliului de Securitate de la New York, a fost difuzată o înregistrare video din timpul războiului din Ucraina. În imagini apar "lucruri îngrozitoare" cu victime civile la Bucea, a explicat reprezentanta britanică la ONU, Barbara Woodward. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de "crime de război" într-un discurs adresat membrilor Consiliului de Securitate.

Însă oricare ar fi acuzația, ea nu are consecințe pentru Rusia în acest organism ONU, cel mai influent, cu cei cinci membri permanenți și alți zece nepermanenți. Motivul este că Rusia, ca unul dintre membrii permanenți, are drept de veto. 

Dacă unul dintre aceste state - SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța - se opune prin veto unei rezoluții, poate împiedica adoptarea acesteia. De altfel, Rusia a făcut acest lucru la o zi după invazia în Ucraina. La 24 februarie, Consiliul a prezentat spre dezbatere o rezoluție care trebuia să pună capăt imediat atacului rusesc. Și, ce surpriză, Rusia a respins rezoluția prin dreptul său de veto.

Consiliul poartă "responsabilitatea principală" pentru pacea mondială

În conformitate cu articolul 24 din Carta Națiunilor Unite, statele membre ale ONU - în prezent în număr de 193 - ar trebui să acorde Consiliului "responsabilitatea principală pentru menținerea păcii și securității internaționale". Dar ce se întâmplă când unul dintre membrii permanenți duce el însuși un război de agresiune?

"Unde este securitatea pe care Consiliul de Securitate ar trebui să o asigure?", a întrebat retoric președintele ucrainean la reuniune. Reprezentanții Consiliului ar trebui să se asigure că "Rusia este eliminată, ca agresor și cauză a războiului, astfel încât să nu mai poată bloca deciziile privind propria agresiune". Fără reforme profunde, Consiliul de Securitate ar putea la fel de bine să se "dizolve", iar Organizația Națiunilor Unite ar putea fi "închisă", potrivit președintelui ucrainean.

Rusia nu mai face parte din Consiliul pentru Drepturile Omului - la fel ca și SUA, pentru o perioadă de timp. În timp ce expulzarea Rusiei din Consiliul de Securitate este practic imposibilă, Rusia a fost într-adevăr eliminată din alte organisme internaționale sau a demisionat ea însăși. La fel ca și în cazul Consiliului Europei, calitatea de membru al Rusiei în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a fost suspendată în urmă cu câteva zile. 

Cu toate acestea, votul nu a fost deloc categoric: 93 de membri au votat pentru, dar și 24 împotrivă, printre care Algeria, Bolivia, China, Cuba, Coreea de Nord, Eritreea, Etiopia, Iran și Siria, țări în care Rusia are influență sau care, precum China, lasă Rusia să își urmeze calea din motive strategice.

Consiliul pentru Drepturile Omului nu contează prea mult la Kremlin. "Nu ne pasă prea mult de acest organism", a declarat săptămâna trecută pentru DW fostul ministru adjunct de externe rus Andrei Fiodorov. "Pentru noi cel mai important lucru este Consiliul de Securitate și capacitatea noastră de a continua să fim prezenți acolo și să ne exprimăm opiniile", a spus Fiodorov. Acesta a admis totuși că "există pericolul ca Rusia să devină mai izolată”.

Consiliul oglindește lumea din 1945

"Consiliul de Securitate este condamnat la irelevanță dacă un stat cu drept de veto încalcă regulile", spune politologul Johannes Varwick de la Universitatea din Halle. "Mă aștept să vedem un Consiliu de Securitate incapabil să acționeze timp de ani de zile și care totodată să piardă din importanța Națiunilor Unite". 

Însă nu este nimic nou sub soare, adaugă el. Până la sfârșitul conflictului Est-Vest, în 1989, "am avut aceeași situație: vetouri reciproce sau amenințări cu acestea din partea uneia sau alteia dintre părți și, prin urmare, o paralizie totală".

În discursul său incendiar, Zelenski a cerut o reformă profundă. De pildă, "toate regiunile lumii" trebuie să fie "reprezentate în mod echitabil" în Consiliul de Securitate. Cererea sa este la fel de veche ca însuşi Consiliul de Securitate. 

Deși cei zece membri nepermanenți, rotativi, sunt selectați în funcție de grupuri regionale, membrii permanenți, așa cum sugerează și numele, rămân mereu aceiași. Iar acest lucru, combinat cu dreptul lor de veto, le conferă o influență extraordinară.

Componenţa acestui cerc interior reflectă situația geopolitică de acum aproape 80 de ani, o adunare a celor mai importante state învingătoare în cel de-al Doilea Război Mondial. La acea vreme, multe state ale lumii, de exemplu aproape toată Africa, erau încă sub dependență colonială.

Toate eforturile de reformă au eșuat

Au existat încercări repetate de reformare a Consiliului de Securitate. Între altele Brazilia, India, Japonia și Germania au declarat în 2004 că se vor susține reciproc pentru un loc permanent. Ideea ca Uniunea Europeană să primească un loc a fost și ea exprimată. O altă propunere este de a elimina dreptul de veto. Niciuna dintre aceste propuneri nu s-a bucurat până acum de succes. 

"Reformarea Consiliului de Securitate este o acțiune inutilă", consideră Johannes Varwick. "Acest lucru este valabil atât în ceea ce privește eliminarea dreptului de veto, cât și o nouă componenţă, adică admiterea de noi state, cu sau fără drept de veto. Pur și simplu nu există o formulă cu care toate cele cinci puteri cu drept de veto să fie de acord și care să mai găsească apoi majoritatea necesară de două treimi în Adunarea Generală."