România - Kosovo: Fotbal și nervi ca în Balcani

Sportul românesc nu este străin de rasism, antitiganism sau xenofobie. Nici fotbalul. Sau mai cu seamă fotbalul. Că e vorba despre meciuri între echipele din capitală sau între cele din București și din țară, scandările discriminatorii fac parte din arsenalul galeriilor iar oficialii scapă nu de puține ori câte un rasism printre dinți. Câteodată, țintele derapajelor ajung la rândul lor să derapeze, fie luate de val, fie pur și simplu din senin. Mădălin Negoiță este jurnalist de fotbal. Comentează meciuri pentru Prima Sport, ceea ce îl poartă prin diverse zone din România.

Negoiță este convins că rasismul, șovinismul sau antițiganismul din tribunele sportului românesc sunt mult mai puțin agresive decât în alte țări și, spune, pentru DW, că atunci când se manifestă ”se datorează deficiențelor de cultură. E o problemă de educație, nu are considerente ideologice. Cel puțin în mediul sportiv. Oricum”, adaugă jurnalistul, ”nu mi s-a părut niciodată că un jucător rom nu a avut aceleași șanse ca unul român. Altfel, cum se mai întâmplă la hochei, mai există indivizi înveninați sau manipulați”.

O națională faultată de proprii suporteri

Peluza echipei naționale a fost și ea, deseori, scena unor manifestări care nu au nici o treabă cu fotbalul. S-au strâns acolo, printre suporterii fanatici ai fotbalului, până i-au sufocat pe adevărații microbiști, grupuri cu simpatii fasciste, bătăuși cronici și alte personaje a căror prezență în tribune nu are nici o treabă cu disputa sportivă din teren, care așteaptă o scânteie pentru a se manifesta violent. Dacă scânteia aceasta întârzie, se zbat să o provoace. Când nu apare vreun motiv legat de jocul în derulare, ies la suprafață rivalitățile dintre echipele de club pe care grupările le susțin. Ciocnirile cu jandarmii sunt căutate, la fel cum, e drept, și jandarmii fac ostentativ abuz de vigilență sau autoritate.

În ultimii cinci ani, România a primit de două ori sancțiunea de a juca meciuri fără spectatori. Diverse scandări sau mesaje afișate au atras numai anul acesta amenzi de zeci de mii de euro pentru federația națională de fotbal FRF. Autoritatea fotbalistică, care funcționează ca o organizație non-guvernamentală, ar fi colaborat cu instituțiile statului pentru a-i identifica și sancționa pe vinovați, dar nu există dovezi clare și nici statistici care să vorbească despre pedepsirea lor. Una dintre sancțiunile cele mai recente a prevăzut închiderea unui sector de 3000 de locuri din tribună, dictată de federația europeană UEFA și aplicată vineri, 15 noiembrie 2024, la meciul împotriva selecționatei din Kosovo, din cauza că, la un meci cu Lituania, au afișat un mesaj ofensator pentru minoritatea maghiară din România.

Kosovo, boală lungă

Meciul din 15 noiembrie cu Kosovo s-a terminat, de fapt, pe 16 noiembrie, din cauza unor noi incidente, petrecute înainte de finalul partidei. România a întâlnit, de fapt, de patru ori selecționata din Kosovo și atmosfera a fost mereu tensionată.

La prima confruntare directă, în iunie 2023, la Priștina, meci care a contat pentru preliminariile Campionatului European găzduit vara trecută de Germania, imnul României a fost huiduit. O practică, din nefericire, uzuală pe multe stadioane. Iar forurile internaționale nu au găsit până acum de cuviință să o sancționeze suficient de drastic pentru a o scoate din obiceiurile publicului. Galeria care ”a însoțit” atunci naționala României a intrat în stadion la jumătatea partidei, s-a instalat în colțul de tribună arondat, a lansat un număr pirotehnic și câteva scandări, unele dintre ele cu potențial provocator, motiv pentru care, la câteva minute după începerea reprizei secunde, a fost evacuată de forțele locale de ordine. Au urmat huiduieli la adresa jucătorilor români, ”tricolorii”, jigniri și scandări rasiste, fără ca lucrurile să degenereze, nici pe stadion, nici în afara acestuia.

Returul de la București s-a disputat în septembrie 2023 și a fost întrerupt în minutul 18 pentru aproape trei sferturi de oră, după ce jucătorii kosovari s-au retras de pe teren jigniți de un banner afișat în spatele porții lor pe care scria ”Basarabia e România, Kosovo e Serbia”. Negocierile de la cabine s-au încheiat cu succes, partida a fost reluată, gazdele au jucat mult mai bine și au câștigat clar. A urmat o sancțiune dictată de federația europeană UEFA: următorul meci fără spectatori (de fapt, cu acces gratuit pentru copii sub 14 ani) și o amendă de 52.000 de euro pentru afişarea şi scandarea de mesaje politice, comportament rasist al suporterilor, aprinderea de torţe, aruncarea de obiecte pe teren, blocarea zonelor de acces public.

Anul acesta, tot în septembrie, cele două reprezentative s-au reîntâlnit la Priștina, în Liga Națiunilor, competiție organizată tot de forul european. A fost un meci cu tradiționalele huiduieli ale imnurilor și scandări rasiste la adresa românilor, mai degrabă ignorate, și încheiat cu o victoria categorică a naționalei României, urmat de un mesaj lăsat în vestiar, după meci: "ROMÂNIA a trecut pe aici! La revedere, Priştina! Mulţumim de găzduire”. La fel cum s-a întâmplat și la Europeanul german din vară, când presa din întreaga lume a salutat gestul tricolorilor.

Meciul în care ”nu ne punem singuri piedică”

Vineri seară, 15 noiembrie, a fost programat returul acestei duble româno-kosovare, pe Arena Națională din București, meci la care au fost așteptați și câțiva zeci de suporteri ai echipei oaspete, deși federația română le-a oferit posibilitatea de cumpăra mai multe mii de bilete.

Avanpremiera partidei a fost deja tensionată. Presa din Kosovo scria că știe ce pregătește galeria gazdă. Patru ultrași sârbi ar fi fost reținuți în drum spre stadion, au scris site-urile de sport din România, dar jandarmeria a dezmințit că ar fi făcut vreo arestare, în schimb ”materialele cu mesajul Kosovo e Serbia au fost depuse la camera de obiecte interzise, întrucât nu sunt permise în arena sportivă de organizatorul evenimentului”, conform comunicatului instituției de siguranță publică.

În zilele premergătoare întâlnirii, FRF - care dispune de o echipă foarte activă de comunicare - le-a cerut suporterilor români să vină echipați în galbenul echipamentului tradițional național, să cânte imnul României, să nu scandeze mesaje geopolitice sau rasiste în tribune care să întrerupă meciul și ”să nu ne punem singuri piedică”.

Nervi încinși sau premeditare?

Timp de 90 de minute, pe fondul unui joc deloc inspirat al tricolorilor și a unei dominări evidente a oaspeților, tribunele s-au comportat pe măsura așteptărilor federației. În minutele de prelungiri, la scorul de 0 la 0, un fault comis în colțul careului kosovarilor urmat de îmbrânceli între cei doi jucători implicați în acel fault, atmosfera s-a încins. Oaspeții au contestat decizia arbitrului, care a dat lovitură liberă românilor, suporterii din tribună au huiduit atitudinea adversarilor și au aruncat obiecte în teren, jucătorii din Kosovo au răspuns cu gesturi politice către tribuna care, în cele din urmă, a reacționat scandând numele Serbiei. Acela a fost momentul în care căpitanul kosovarilor, Amir Rrahmani, le-a strigat colegilor de echipă să părăsească terenul, în ciuda apelurilor selecționerul lor german, Franco Foda, de a nu face acest gest.

Negoiță vorbește despre ”o fofilare” a fotbaliștilor kosovari, ”care s-au victimizat pentru că aveau nevoie de o victorie și au văzut în minutul 92 că nu se termină meciul cum și-au propus”. Jurnalistul sportiv sugerează că Rrahmani s-ar fi dus ”intenționat la cel mai temperamental jucător din lotul României, l-a îmbrâncit, apoi s-a îndreptat spre peluză unde a început să se strâmbe la spectatori și să le arate vulturul bicefal (simbolul Albaniei - n.red.). Niște băieți, la un moment dat, au zis că decât să-i injure, că nu înțeleg, mai bine le strigă numele Serbiei”.

Regulamentele nu le permit jucătorilor să intre sub nicio formă de conflict cu publicul. ”Un jucător care provoacă publicul, indiferent ce-i arată sau ce-i face galeria, că îl înjură, va fi sancționat cu cartonaș de către arbitru. Pentru orice dialog ostil cu un spectator. Nu ai voie să te duci acolo, să le arăți ceva. Te duci la ei să te bucuri când dai gol, atât ai voie”, precizează Negoiță, în discuția cu DW, și repetă că este ”100% convins că aveau pregătit tot repertoriul. Toți aveau discursurile pregătite. Este un eveniment atât de atipic și atât de neobișnuit, încât mă duce la gândul că au premeditat tot”.

Noua față a ”zidului galben” după Euro 2024

Fostul eurodeputat Cristian Preda, profesor de științe politice la Universitatea din București, nu se hazardează să vorbească despre un plan dinainte ticluit al oaspeților. Prezent la meci, sintetizează, pentru DW, cum, din tribuna a doua, ”am văzut o altercație pornită de căpitanul kosovar, când mai erau foarte puține clipe până la sfârșitul partidei, urmată de o îmbrânceală generală. Am mai văzut o iritare generală în tribune, însă de unde stăteam eu, nu am auzit nici o clipă, nici înainte de acest incident, nici în timpul lui, nici după ce kosovarii au ieșit din teren, ceva care se semene cu ce a fost în 2023, când au fost insultați jucătorii kosovari și a fost prostia aia cu Kosovo e Serbia, un mesaj evident stupid și cu tentă politică. Lucrurile astea nu au mai existat în acest moment”.

Schimbarea de atitudine a galeriei naționalei României a devenit vizibilă în zilele turneului final din Germania, când presa internațională și organizatorii au remarcat căldura și pasiunea pentru fotbal a așa-zisului ”zid galben”. De altfel, setea de spectacol afișată de suporteri a fost unul dintre motivele pentru care România a fost considerată una dintre plăcutele surprize ale competiției.

Preda regretă, totuși, că ”publicul nu a făcut un pas și mai departe de atmosfera civilizată, deosebită de cea din 2023”, anume, de a-i aplauda pe kosovari atunci când li s-a cântat imnul. ”Un asemenea gest de maturitate ar fi dejucat orice posibilă tentativă de abandon în avantajul kosovar. Din păcate, da, s-a huiduit la imn, n-a fost frumos dar asta se întâmplă pe multe stadioane și UEFA nu cred că a invalidat vreodată rezultatul din teren sau a dat dreptate unei echipe care îi săpruiera imnul doar din această cauză”, spune profesorul universitar.

Retragerea oaspeților

Negocierile duse aseară târziu în vestiar cu oaspeții kosovari au eșuat iar după o oră în care tricolorii și-au așteptat adversarii pe gazon, arbitrul a revenit și a fluierat sfârșitul meciului. Urmează ca federația europeană să decidă cum tratează situația.

După ce, în zona neutră, delegația din Kosovo a avut o dispută cu jurnaliștii, în timpul declarațiilor antrenorului român Mircea Lucescu, oficialii oaspeților au ieșit în cele din urmă la o conferință de presă  și au invocat ”discriminare rasială” pe care ar fi trăit-o ”a doua oară pe același stadion”, după spusele managerului federației de la Priștina, Bajram Shala: ”Noi, federația, antrenorul și echipa, am decis să nu participăm la un meci în care valorile fundamentale ale UEFA nu sunt respectate. Nu putem permite acest lucru”.

Căpitanul Rrahmani, protagonistul clinciului cu atacantul român Denis Alibec și inițiatorul retragerii de pe teren, a acuzat la rândul lui fanii României și a încheiat seara cu un discurs politic: ”Am spus arbitrului să asculte, dar n-a vrut să audă. I-am spus că vom ieși de pe teren pentru ca nu vrea sa ia nicio măsură. Ne reprezentăm oamenii care au avut un trecut greu, au fost masacre. Toată lumea să știe: Kosovo e Kosovo și Kosovo e Albania! Așa se termină totul!”

Orice măsură legată de desfășurarea unui meci de fotbal revine, în cele 90 de minute regulamentare, arbitrului. Danezul care a oficiat la centru partida de la București, Morten Krogh, a insistat ca jocul să continue. ”Mi se pare un gest foarte nesportiv acela de a nu accepta indicațiile arbitrului. Și regulile jocului, în fond. Adică, sigur, spiritele se încing la meciurile de fotbal. Și kosovarii, în alte ocazii, au fost foarte pătimași, nu? Chiar la meciul jucat de România în Kosovo, jucătorii noștri au fost clar insultați. Nu s-a întâmplat de data asta așa ceva la București”, punctează profesorul Preda. ”A fost un meci în care Kosovo a jucat într-adevăr mai bine decât noi. Asta e cert. Dacă pe teren s-ar fi înscris un gol în poarta noastră ar fi fost o victorie meritată. Dar n-au înscris acest gol. Și retragerea în clipa în care mai erau doar foarte puține minute până la încheierea prelungirii lor e un gest făcut la nervi. E un gest necugetat, după părerea mea”.

Un posibil precedent periculos

Într-un interviu oferit astăzi ziarului de specialitate Gazeta Sporturilor, Cristian Jura, expert în dreptul sportului și președinte al Tribunal de Arbitraj Sportiv din România, a apreciat că sancțiunea probabilă va fi cel mult o amendă pentru că a existat ”o anumită provocare. România nu ar putea fi considerată 100% vinovată de ce s-a întâmplat. Are partea ei de vină, dar și jucătorii din Kosovo au o parte de vină. E o vină împărțită: gesturi provocatoare și reacția fanilor. Din punctul meu de vedere, nu ar trebui să ne gândim că riscăm să pierdem noi meciul”.

Mădălin Negoiță se așteaptă și el la o sancțiune moderată dar este și ceva mai rezervat: ”Ai noștri nu vor fi absolviți de vină, vor primi o amendă și probabil un sector închis. Mi-e, însă, frică să nu fim dați ca exemplu. În mod normal, după regulamente, în maxim 48 de ore, UEFA trebuie să spună că România a câștigat la masa verde. Dacă nu va face asta va crea un precedent foarte periculos. Pentru că atunci vor putea toți să părăsească terenul, dacă nu le iese rezultatul, invocând că au fost înjurați”.

Jurnalistul sportiv nici nu crede că, de fapt, românii au ceva cu oamenii din Kosovo. Desigur, ”politica nu are ce căuta în fotbal, dar poți interzice unui om să spună ce gândește? Suntem o țară care nu recunoaște Kosovo, însă cred că gestul nu are treabă cu politica ci este modul în care le arătăm sârbilor că le suntem frați, ca între noi, popoare vecine din Balcani. Atât putem. Românul are un atașament față de sârb, un sentiment care n-are niciun legătură cu politică. Nu are altă treabă românul cu Kosovo”.

De ce nu recunoaște România Kosovo?

Conflictul din Kosovo a fost alimentat de tensiuni etnice și politice între - în prezent - majoritatea albaneză și minoritatea sârbă, intensificate după ce Slobodan Milošević a restrâns, în 1989, autonomia provinciei care făcea parte din Serbia iugoslavă. Măsura a declanșat proteste ale albanezilor kosovari și opresiunea lor sistematică. Totul a escaladat în anii ’90 într-un conflict armat devastator, culminând cu intervenția NATO din 1999. Nouă ani mai târziu, Kosovo se declara stat independent. La nivel global, 84 din cele 193 de state membre ONU nu recunosc independența Kosovo, inclusiv state fondatoare ale grupului BRICS - Rusia, China, India, Brazilia și Africa de Sud.

Această listă include și cinci state membre ale Uniunii Europene: România, Spania, Slovacia, Grecia și Cipru. Fiecare își bazează poziția pe propriile considerente, majoritatea legate de precedentul pe care recunoașterea l-ar putea crea pentru propriile regiuni separatiste, cum ar fi Catalonia în cazul Spaniei sau nordul controlat de turci în situația Ciprului.

Fostul eurodeputat Preda a fost, de altfel, consilier al președintelui Traian Băsescu în momentul în care partidele reprezentate în Parlamentul de la București au fost convocate la consultări pentru a stabili poziția României. Soluția adoptată atunci ”a rezultat din identificarea Transilvaniei cu Kosovo. Or, nimic nu justifică, în acest moment, cum nu justifica nici în 2008, o asemenea poziție. Ea a fost însă îmbrățișată, exceptând UDMR, care a fost favorabilă recunoașterii Kosovo drept stat. Nici un partid nu s-a mișcat din poziția fixată atunci, de atunci nimeni nu a vrut să facă un pas și mi-e greu să cred că o va face vreun ministru de externe sau vreun președinte, înainte ca Serbia și Kosovo să fie primite în Uniunea Europeană”. În acest caz, spune profesorul Preda, România ar trebui să recunoască statalitatea Kosovo cu o zi înainte de recunoașterea de către Serbia a acestui statut.