Romii din Cehia - prizonieri în propriile case

Victimele violenţelor, romii din suburbia oraşului, sunt prizonieri în propriile case, dar unii dintre ei au găsit curajul de a povesti cu ce ameninţări se confruntă în viaţa de zi cu zi.

Helena Vidlickova aparţine minorităţii roma din localitatea Litvinov, de curând scena unor ciocniri violente între forţele de ordine şi extremiştii de dreapta.

"Ne-au vânat ca pe nişte animale, iar acum ne temem până şi să ne trimitem copiii la şcoală. O viaţă întreagă am muncit pentru Cehia, n-am vrut să trăim în altă parte. Asta e ţara mea, aici am îmbătrânit... Unde să mă mai duc acum? Şi de ce să plec?!"

Litvinov, cartierul Janov. Circa şase sute de neo-nazişti înarmaţi cu bâte sau chiar arme de foc, după cum susţine Poliţia, au ieşit în stradă la îndemnul Partidului Muncitorilor, de extremă dreapta. În mod neaşteptat, mulţi dintre locuitorii oraşului le-au ţinut isonul. O mie de poliţişti au încercat timp de câteva ore să controleze situaţia.

În blocurile din Janov trăiesc şase mii de oameni; jumătate dintre ei sunt romi. Chiar şi la ceva vreme după marşul neo-nazist, printre "albii" din cartier, aşa cum se autodenumeşte populaţia majoritară din Cehia, domneşte ura:

"Aici trebuie făcută ordine şi numai radicalii de dreapta vor reuşi lucrul ăsta. Trebuie îndepărtaţi de aici pentru că nu se poate trăi cu ei. Sunt dezordonaţi şi sunt zgomotoşi. Eu simpatizez cu extremiştii. Ar trebui să mai vină încă o dată aici."

- spune administratorul unui bloc.

"Eu nu le-aş da niciun ban. Să plece de unde au venit! Toţi cei care locuim aici suntem de partea Partidului Muncitorilor"

- adaugă o pensionară.

Tensiunile iau amploare - guvernul le ignoră

În ultimii ani, în cartierul Janov, conflictele sociale au luat amploare. Pe de o parte, încrederea cehilor în comunitatea roma a dispărut din cauza mai multor fapte reprobabile săvârşite de unii romi. Pe de alta, populaţia autohtonă, în rândurile căreia există mulţi şomeri, priveşte cu invidie minoritatea ai cărei membri sunt apţi de muncă, dar care, în mare parte, trăiesc din ajutor social.

"Situaţia romilor nu e deloc bună pentru că, în zonă, şansele lor de a obţine un loc de muncă sunt foarte scăzute"

- spune Kristian Drapak, de la organizaţia Caritas. "În plus, mulţi nu cunosc bine limba şi nici nu există suficiente posibilităţi de şcolarizare. Astfel ajung să se resemneze, devin apatici şi nici nu mai încearcă să-şi caute de lucru."

Caritas, una din puţinele organizaţii care oferă ajutor real, beneficiază de sprijin din partea administraţiei locale. Cu toate acestea, romii din Janov se simt abandonaţi - susţine primarul oraşului Litvinov, Milan Stovicek:

"În momentul de faţă totul ţine de Primărie cu toate că, în repetate rânduri, am atras atenţia ca această probemă socială trebuie rezolvată la toate nivelurile statului întrucât ea afectează întreaga ţară. Litvinov este doar locul în care a sărit scânteia."

Ministrul muncii s-a deplasat în repetate rânduri la Litvinov, dar nu a făcut nimic concret. Abia după recentele incidente s-a decis angajarea mai multor asistenţi sociali în zonă, sporirea ajutorului oferit romilor pentru a-şi găsi locuri de muncă şi alocarea unor fonduri europene. În plus, administraţia oraşului a interzis deja următorul marş al extremiştilor de dreapta în Litvinov. Cu toate acestea, romii care trăiesc în zonă, precum Helena Vidlickova, nu-şi pun mari speranţe în noile măsuri anunţate:

"Nu ne ajută nimeni aşa că trăim în continuare cu frica-n sân. Avem doi nepoţi, ambii deja elevi în anul doi la o şcoală profesională. Acum ne e teamă să-i trimitem la şcoală. Îmi doresc să aibă parte de educaţie, dar nu cred că în Cehia au vreun viitor."