România şi Dunărea albastră

Ce e de fapt orice decizie politică? Tranşarea dilemei dintre neplăcut şi insuportabil. Insolita definiţie îi apraţine lui Edmund Burke, fiind citată de politologul austriac Paul Lendvai, moderatorul unei reuniuni internaţionale la care a participat şi ministrul român de externe Cristian Diaconescu. E vorba de cel de-al 14-lea Forum European găzduit de mânăstira Goettweig, din regiunea austriacă Wachau.

Întrunirea, despre care informează pe larg cotidianul elveţian Neue Zuercher Zeitung, n-a prilejuit doar un schimb sec de idei, ci a constituit şi platforma lansării unui proiect concret al României şi Austriei, care propun o nouă strategie paneuropeană de dezvoltare a spaţiului danubian. Românii, austriecii şi bavarezii doresc ca această iniţiativă regională să devină o prioritate a Comisiei Europene. Urmând să fie aplicată într-un mod asemănător strategiei mediteraneene, iniţiativa ar duce "pe de o parte la ameliorarea căii fluviale şi a aprovizionării energetice, precum şi la consolidarea securităţii interne în transportul transfrontalier. Pe de alta, s-ar asigura prezervarea valorilor culturale şi s-ar intensifica schimburile culturale regionale".

Citat de ziarul elveţian, Cristian Diaconescu le-a semnalat participanţilor la reuniune "cât de şantajabilă e Bulgaria din pricina dependenţei ei unilaterale de livrările de gaz rusesc" şi s-a pronunţat în favoarea îmbunătăţirii protecţiei ecologice de-a lungul Dunării.

Prinţul Schwarzenberg, ministrul ceh de externe şi liderul în exerciţiu al Uniunii Europene a regretat, în alt context, deciziile eronate ale habsburgilor, care au refuzat în secolul al XIX-lea să integreze Serbia în imperiul austriac, abandonând-o astfel ruşilor.

Schwarzenberg a reliefat şi necesitatea de a se găsi căi de combatere a resuscitării vechilor demoni central-europeni de felul antisemitismului, la care face apel extrema dreaptă.

Şi în dilema privind subsidiaritatea, deciziile adoptate la Bruxelles şi autonomia regiunilor europene, Schwarzenberg a adoptat o atitudine cât se poate de chibzuită şi de raţională. Potrivit lui Schwarzenberg, în chestiunile majore, Europa are, de pildă, urgentă nevoie de susţinute eforturi comune în vederea ameliorării securităţii continentale, în vreme ce "Bruxelle-ul ar face bine să lase protecţia broaştelor din iazuri" pe seama altora, mai mici.

La forum a participat şi noul premier maghiar, Gordon Bajnai, un om politic independent, care, ajuns la putere, acum o lună, după naufragiul socialiştilor, a iscat în genere o impresie excelentă. Fiindcă liderul de la Budapesta nu şi-a disimulat intenţia de a proceda în Ungaria la reforme reale, pe cât de dure şi impopulare, pe atât de puţin evitabile.

În ce priveşte deschiderea unor şanse reale de viitor spaţiului danubian, rămâne de văzut dacă românii, austriecii şi bavarezii vor reuşi să convingă birocraţia de la Bruxelles să-şi asume un proiect ce pare cât se poate de promiţător, în măsura în care, aparent, nu se situează între neplăcut şi insuportabil.

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Medana Weident