Rio: Cine onorează nota de plată?

Furtuna care s-a abătut asupra megapolei Rio de Janeiro a fost tot ce mai lipsea. În noaptea de sâmbătă spre duminică ploaia şi rafalele de vânt au distrus rampa de acces spre portul maritim din cartierul Gloria. Comitetului de Organizare nu-i mai rămân decât câteva zile pentru a remedia pagubele.

"Suntem prizonierii capriciilor naturii", a afirmat Carlos Arthur Nuzman, şeful Comitetului local de Organizare a Olimpiadei de la Rio 2016, referindu-se la cea mai recentă pană survenită în efortul de pregătire a marii întreceri. Ziariştii cotidianului brazilian "Globo" au încercat să facă haz de necaz, amintind că şi lipsa vântului puternic poate anula întrecerile de vase cu pânze.

Dar cine plăteşte pentru remedierea pagubelor? Cu doar câteva zile înaintea începerii Olimpiadei de la Rio, care se va desfăşura în intervalul 5-21 august 2016, disputa legată de finanţarea celui mai mare eveniment sportiv mondial a reizbucnit cu o intensitate sporită.

Nu se cer standarde germane

"Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) va trebui să vină cu o idee în aşa fel încât pe viitor să existe în cel puţin trei până la patru oraşe mari ale lumii o majoritate în rândul localnicilor favorabilă desfăşurării Olimpiadei la ei acasă", a declarat managerul sportiv Wolfgang Maennig. CIO nu-i rămâne altceva de făcut decât să se adapteze situaţiei existente în ţările-gazdă, a adăugat responsabilul.

El cunoaşte aceste probleme ca nimeni altul. La Olimpiada de Vară din Seul desfăşurată în 1988 a câştigat medalia de aur la canotaj. Ulterior a sprijinit candidaturile oraşelor germane München, Leipzig şi Berlin care voiau să găzduiască întreceri olimpice. Este titularul unei catedre de economie sportivă la Universitatea Hamburg şi va participa la Rio la dezbaterile privind modalităţi viitoare de finanţare a Olimpiadelor.

"O mare sarcină a CIO va fi să fie foarte flexibil în viitor în materie de standarde impuse oraşelor-gazdă", a declarat el cu convingere. La acest capitol intră atât numărul de spectatori, cât şi standardele de siguranţă. Maennig a subliniat: "Tot ce pretinde CIO este standard elveţian sau german, dar acesta nu este standardul pe care vrea să-l aplice restul lumii în materie de construcţii".

Contribuabilul este împovărat suplimentar

Desfăşurarea Olimpiadei de la Rio de Janeiro costă aproximativ 10 miliarde de euro. Disputa legată de suportarea acestor costuri nu se referă la preţ, ci la modul de împărţire a lui între sursele de finanţare publice şi private. Potrivit datelor oficiale, majoritatea costurilor, anume 57 la sută, va fi suportată de investitori privaţi.

Adversarii din cadrul "Comitetului Popular Campionatul Mondial şi Olimpiadă" prezintă însă o socoteală diferită. Potrivit calculelor proprii, finanţarea este asigurată de la buget în proporţie de 63 la sută, în vreme ce investitorii privaţi nu suportă decât 37 la sută. Această diferenţă, susţine comitetul în cauză, se datorează faptului că CIO nu ţine cont în calculele sale de înlesnirile fiscale şi de contraserviciile convenite pentru realizarea unor parteneriate între sectorul public şi cel privat.

Costuri neprevăzute, cum ar fi cele pentru renovarea unor edificii sportive sau pentru combaterea virusului Zika, nu figurează în bugetul normal. De aceea, şeful CIO, Thomas Bach, a invocat, imediat după aterizarea sa la Rio de Janeiro, spiritul de coeziune al marii familii olimpice. "Vom sprijini Comitetul de Organizare local dacă se va confrunta cu o lipsă de lichidităţi", a asigurat oficialul în faţa presei. "Vom face totul pentru a garanta o Olimpiadă încununată de succes", a adăugat el.

Pierderile sunt interzise

Potrivit contractelor în vigoare, CIO plăteşte ceva mai mult de jumătate din cheltuielile Comitetelor de Organizare locale. Pentru a sprijini însă Comitetul din Rio aflat la mare strâmtoare, şeful CIO a anunţat acum că ar putea dispune virarea înainte de termen a contribuţiilor proprii în valoare de câte 500 de milioane de euro.

Varianta ca Jocurile Olimpice să se încheie cu o datorie în conturile CIO este exclusă, fiindcă, la fel ca şi FIFA, CIO cere guvernelor ţărilor-gazdă să le ofere garanţii că vor prelua toate deficitele în caz de apariţie.

Or, Wolfgang Maennig consideră că tocmai această practică trebuie abandonată. Din dorinţa de a resuscita interesul oraşelor pentru găzduirea întrecerilor sportive, CIO nu numai că ar trebui să-şi reducă din pretenţii, dar ar trebui să-şi şi majoreze contribuţiile la bugetul Comitetelor de Organizare locale.

Mai mulţi bani din partea CIO

"Am ajuns într-un punct în care trebuie să ne întrebăm dacă n-ar avea sens ca CIO să spună: iată, stadionul olimpic cu 20.000 de locuri în tribune de care aveţi nevoie, pe acesta vi-l finanţăm. Este cadoul nostru pentru oraşul-gazdă. Eu cred că aşa ceva ar trebui să fie posibil", a spus Maennig.

Cu un mic dar de pe urma Olimpiadei pe care o găzduiesc în acest an, locuitorii din Rio, care-şi spun cariocas, s-au şi ales deja. Potrivit unui studiu efectuat de Institutul "Fundação Getúlio Vargas", venitul pe cap de locuitor a crescut în metropolă în intervalul 2008-2016 cu 30 la sută, de la 415 euro lunar la 541. În restul ţării, rata de creştere a fost de 19,6 la sută.

"Olimpiada este un stimulent economic pentru Rio", a declarat economistul Marcelo Neri, membru al "Fundação Getúlio Vargas". În timp ce veniturile stagnează în cele 18 comunităţi care se învecinează cu metropola din cauza crizei cu care se confruntă şi economia braziliană, în Rio se înregistrează în continuare o creştere.

Să fie aceasta o motivaţie pentru Roma, Paris, Budapesta sau Los Angeles, metropole care vor să găzduiască Olimpiada din 2024 ? Pentru Hamburg evident că nu a fost. Locuitorii metropolei hanseatice s-au pronunţat prin referendum împotriva găzduirii întrecerii care a fost, la origine, în Elada antică, o manifestare religioasă închinată zeului suprem.