Rezoluţie ONU anti-Gaddafi

O gură de oxigen pentru adversarii colonelului Moammar Gaddafi - rezoluţia Naţiunilor Unite este privită, de la Benghazi, drept singura cale de a preîntâmpina eventualele atacuri aeriene lansate de forţele pro-guvernamentale împotriva poziţiilor ocupate de insurgenţi.

După săptămâni lungi de discuţii, membrii Consiliului de Securitate au deschis o cale către protejarea civililor din Libia - la nevoie, prin mijloace militare. Cinci state s-au abţinut. Între ele, alături de China, Rusia, Brazilia şi India, Germania. "Părerea noastră este că sancţiunile comunităţii internaţionale ar fi un instrument eficient pentru a pune capăt domniei lui Moammar Gaddafi şi a deschide procesul de tranziţie", a comentat, imediat după vot, Peter Wittig, ambasadorul Germaniei la ONU.

Ulterior, şeful diplomaţiei de la Berlin, Guido Westerwelle, a întărit spusele reprezentantului permanent al ţării sale pe lângă forul internaţional: "Ne ştim responsabilităţile şi suntem prezenţi în jurul lumii. Am cântărit, însă, riscurile unei intervenţii militare în ansamblul ei - nu doar pentru Libia ci pentru întreaga regiune - şi am găsit de cuviinţă ca Germania să nu participe la o intervenţie militară, la un război cu Libia. Acesta este motivul pentru care ne-am abţinut de la vot. Obiectivul nostru este să nu implicăm Germania într-un război în nordul Africii".

Între timp, la Bruxelles, ambasadorii statelor membre NATO se află în discuţii asupra modalităţii de susţinere a deciziei Naţiunilor Unite. La Paris, responsabilii francezi au trecut la numărătoarea inversă - iar purtătorul de cuvânt al Guvernului, François Baroin, nu exclude posibilitatea ca atacurile ţintite împotriva dispozitivelor armate ale colonelului Gaddafi să înceapă în câteva ore. Franţa este, alături de Statele Unite şi Marea Britanie, principalul susţine al opţiunii militare, variantă pentru care au pledat intens ţările arabe din zona Golfului. Ceva mai reţinut cu privire la această cale s-a arătat Egiptul. În cursul dimineţii, Norvegia a anunţat că se alătură unei misiuni de control a respectării rezoluţiei ONU. Turcia, stat musulman şi membru al Alianţei Nord-Atlantice, dimpotrivă, se pronunţă pentru o încetare imediată a ostilităţilor în Libia şi împotriva unei intervenţii externe.

În urmă cu puţin timp, fiul cel mai influent al liderului Jamahiriei, Saif al Islam, a declarat, pentru postul de televiziune al-Arabiya, că nu îşi face griji din cauza votului din Consiliul de Securitate. La puţin timp după aceasta, oficiul aerian european Eurocontrol a anunţat că Libia şi-a închis spaţiul aerian. Saif al-Islam a mai precizat că vor fi trimise, la Benghazi, trupe anti-teroriste. Anterior, adjunctul ministrului libian de Externe, Khaled Kaaim, mulţumise celor cinci state care s-au abţinut de la vot. Într-o întâlnire cu presa, la Tripoli, Kaaim a vorbit despre ceea ce a numit deschiderea guvernului de a discuta o încetare a focului şi condiţiile unui armistiţiu.

Autor: Nina Hasse / Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu