1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Rezolutia Consiliului de Securitate al ONU pentru Darfur pune sub presiune guvernul de la Khartum

20 septembrie 2004

Rezolutia 1564 a Consiliului de Securitate, adoptata sambata, pune guvernul sudanez in fata alternativei - solutionarea crizei din provincia Darfur sau sanctiuni neobisnuit de aspre

https://p.dw.com/p/B1cL
Imagine: AP

Pe fondul menţinerii violenţei în vestul Sudanului, ONU a ameninţat guvernul de la Kahrtum cu boicotarea exporturilor de petrol. Consiliul de Securitate a adoptat sâmbătă la New York cu 11 voturi din 15, o rezoluţie cu scopul încetării izgonirii populaţiei africane de către combatanţi arabi. O comisie urmează să ancheteze actele de violenţă din regiune şi să estimeze dacă ele pot fi calificate drept genocid sau nu. În rezoluţie, Consiliul de Securitate se sprijină în mod expres pe Convenţia împotriva genocidului din 1948, un semnal limpede la adresa regimului de la Khartum: fie concesii, fie consecinţe.

Şi totuşi se mişcă, el, Consiliul de Securitate al ONU. Încet ce-i drept, ca o piatră de moară, dar în direcţia justă. Dacă rezoluţia adoptată la finele lunii iulie a constituit o mare dezamăgire pentru mai multe guverne occidentale şi pentru organizaţiile caritative din regiunea Darfur, situaţia arată cu totul altfel după adoptarea rezoluţiei 1564, în cursul zilei de sâmbătă 18 septembrie.

Fiindcă această rezoluţie a fost adoptată în baza capitolului VII al Chartei Naţiunilor Unite, ceea ce constituie o raritate. Cu alte cuvinte, Consiliul de Securitate consideră situaţia din Sudan drept o ameninţare la adresa păcii mondiale, a securităţii internaţionale şi a stabilităţii în regiune.

O grea lovitură pentru regimul de la Khartum, care credea că va putea face ce doreşte în propria ţară - mai exact în ţinuturi încă sub controlul guvernului central. Fiindcă de Uniunea Africană nu avea de ce să se teamă, după cum arată negocierile lipsite de rezultate din capitala nigeriană Abudja. Mai mult decât atât, ele par să confirme chiar strategia dictatorului al Bashir, de a câştiga timp şi folosi problema Darfur în interes propriu, prin mici concesii acordate organizaţiilor caritative. Regimul era chiar convins că ţine în mână un joker politic, pentru soluţionarea problemei Darfur în sensul dorit de el: acordul de pace cu rebelii din sudul ţării, care ar pune capăt celui mai îndelungat război civil din Africa.

Dar lucrurile s-au schimbat, după cum se poate citi şi în textul rezoluţiei, în care Consiliul de Securitate face pentru prima dată în istoria sa referinţă expresă la Convenţia împotriva genocidului din 1948. Guvernul federal german a lucrat activ în această direcţie. Acuzaţia de genocid formulată până în prezent numai de către SUA, urmează a fi cercetată de o comisie de anchetă, care încearcă să repare astfel şi gravele omisiuni ale organizaţiei mondiale în timpul crizei din Ruanda. Faptul că Convenţia din 1948 este parte a rezoluţiei, se datorează îndeosebi secretarului general al ONU, Kofi Annan, care consideră genocidul din Ruanda şi personal drept momentul cel mai întunecat din activitatea sa în fruntea organizaţiei mondiale.

Mesajul comunităţii internaţionale adresat guvernului sudanez este limpede şi univoc. Regimului de la Khartum îi rămâne foarte puţin timp ori să accepte concesii, ori să se aştepte la cele mai aspre sancţiuni nemilitare: embargo asupra exporturilor de petrol şi măsuri îndreptate direct împotriva membrilor guvernului. Şi nu e nevoie de prea multă fantezie pentru a prevedea soarta regimului, dacă se va ajunge într-adevăr acolo.

China şi Rusia nu au împiedicat adoptarea acestei rezoluţii neobişnuite, chiar dacă a fost vorba numai de abţinere de la vot. Conducerea de la Khartum are parte acum de nopţi albe pentru a ieşi din dilema Darfur - pentru care poartă întreaga vină - fără să se prăbuşească. Răspunsul este limpede: aplicarea fără întârziere a rezoluţiei şi semnarea acordului de pace cu rebelii din sudul ţării. Fiindcă oamenii doresc pacea - în Sudan şi în alte părţi. Cine calcă în picioare această dorinţă, trebuie pedepsit. Mecanismele şi instrumentele există, nu numai în cazul Sudanului.