Republica Moldova, în cravaşă

Dacă iarna aceasta aprovizionarea cu energie şi căldură se va prăbuşi în Ucraina, este posibil ca Republica Moldova să fie iarăşi asaltată de refugiaţi, aşa cum s-a întâmplat imediat după invazia rusă, fiindcă ucrainenii vor trece graniţa înainte de a îngheţa.

Veronica Mocan este directoarea unui centru înfiinţat în 2008 de organizaţia umanitară austriacă Concordia în orăşelul Tudora din Republica Moldova. Telefonul ei mobil sună neîncetat. O sumedenie de oameni întreabă dacă poate dona pachete de mâncare, îmbrăcăminte sau dacă poate pune la dispoziţie spaţii de cazare.

Ea se teme că în ianuarie sau februarie ar putea fi mai rău decât primăvara trecută. Şi localnici din Tudora ar putea bate la uşa centrului, îngheţaţi şi flămânzi, fiindcă şi în Republica Moldova există primejdia ca aprovizionarea cu căldură şi energie să intre în colaps. Centrul dispune de un generator de curent. Doamna Mocan are următoarea dilemă: în caz de forţă majoră pe cine să primească la căldură, cui să-i dea de mâncare? Mamelor cu copii din Ucraina sau vecinilor ei?

Berliner Zeitung aminteşte că Republica Moldova evoluează de câteva săptămâni pe marginea prăpastiei. Aprovizionarea cu curent este branşată la reţelele ucrainene, datând din perioada sovietică. Centrale din Ucraina produc 20 la sută din curentul consumat în Republica Moldova. Iar atacurile ruseşti asupra infrastructurii ucrainene de curent au produs deja unde de şoc care au afectat şi reţeaua din Republica Moldova. După atacuri aeriene executate pe 15 şi 23 noiembrie asupra unor centrale şi relee din Ucraina, în Republica Moldova s-au stins becurile.

Inflaţia a depăşit 35 la sută

După câteva ore echipele de intervenţie au readus însă curentul în locuinţele a 2,5 milioane de basarabeni. Dar rămâne de văzut cât timp vor mai avea curent în prize. Ucraina, care se luptă pentru fiecare Kilowatt, şi-a sistat exportul de curent în Republica Moldova. Iar planul Chişinăului de a acoperi deficitul cu curent din România a eşuat din pricina costului prea mare. Chiar dacă UE a decis să acorde Republicii Moldova credite şi împrumuturi în valoare de 250 de milioane de euro, banii vor fi disponibili abia anul viitor.

Republica Moldova este cea mai săracă ţară europeană, aminteşte cotidianul berlinez. Inflaţia care a ajuns în octombrie la 35 la sută, lipsurile cu care se confruntă propria populaţie şi aprovizionarea a aproximativ 90.000 de refugiaţi de război au secătuit bugetul, şi aşa limitat, al ţării.

În acest context, tocmai adversarul de pe propriul teritoriu este chemat să ferească Republica Moldova de sărăcie şi haos la iarnă. Republica Moldova s-a declarat în 1991 independentă de URSS. Sovieticii au construit doar o singură centrală mare pe gaze pe teritoriul fostei republici sovietice. Centrala Cuciurgan, aflată în Transnistria separatistă, asigură 70 la sută din necesarul de curent al Republicii Moldova. Unităţi ale armatei ruse fac posibilă de la sfârşitul războiului din 1992 existenţa pseudo-statului cu nostalgii sovietice pe teritoriul Republicii Moldova, mai scrie ziarul.

Pact cu duşmanul

Critici ai guvernului de la Chişinău se tem că Rusia a manevrat în ultimele luni Republica Moldova către o dependenţă de Transnistria, satelitul ei. Pentru început, concernul rus Gazprom a redus în octombrie livrările de gaze cu 30 la sută. Astfel, şi Transnistria separatistă a primit mai puţine gaze pentru centrala ei prin conducta care traversează Republica Moldova. Drept urmare, transnistrenii au păstrat pentru ei curentul destinat Republicii Moldova.

O pană de curent părea inevitabilă. Dar guvernul pro-occidental al preşedintei Maia Sandu s-a decis să salveze aprovizionarea cu curent a ţării, încheind o înţelegere tocmai cu duşmanii din Transnistria. Aceasta prevede ca regiunea separatistă să primească întreaga cantitate de gaze pe care ruşii o livrează încă, urmând ca Republica Moldova să treacă prin iarnă cu gazele pe care le are în capacităţile sale de stocare şi cu multă economie la încălzit. În schimb, regimul de la Tiraspol s-a angajat să producă cu gazele din Rusia suficient curent electric pentru a aproviziona şi Republica Moldova.

Chişinăul se bizuie că regiunea separatistă va respecta înţelegerea. Duşmanul ar putea oricând stinge lumina, dar într-un astfel de caz, Republica Moldova i-ar putea întrerupe aprovizionarea cu gaze. Guvernul de la Chişinău speră că recunoaşterea acestei interdependenţe reciproce va împiedica o catastrofă de ambele părţi ale liniei de demarcaţie.

Articolul se încheie cu o prezentare a tensiunilor din politica internă de la Chişinău, între taberele pro-occidentală, la putere, şi cea pro-rusă.

ia / das (Berliner Zeitung)