Republica Moldova: Retrospectiva anului economic 2020

Pentru Republica Moldova, anul economic 2020 a început la fel ca și cei precedenți - cu așteptări de mai bine din partea mediului de afaceri, cu promisiuni generoase din partea autorităților, dar și cu o serie de probleme cronice nesoluționate în sectorul real al economiei. Însă, în doar câteva luni de la debutul pandemiei de COVID-19 și instituirea stării de urgență la nivel național și internațional, tendințele economice și-au schimbat traiectoria. Astfel, Guvernului de la Chișinău i-a revenit misiunea de a gestiona o criză economică fără precedent, amplificată de secetă și instabilitate politică.

Efectul letal al COVID-19

În martie 2020, COVID-19 a ajuns și în Republica Moldova. Guvernul de la Chișinău, la fel ca și guvernele din celelalte state ale lumii, a aprobat o serie de restricții de circulație și activitate antreprenorială pentru a opri răspândirea infecției, dar care s-au soldat cu un impact dezastruos pentru mediul de afaceri. Transportul, HoReCa, turismul, comerțul, serviciile au fost cele mai afectate ramuri, în care s-au închis numeroase afaceri și s-au disponibilizat mii de salariați. Însă, amploarea crizei economice a început să se vadă abia în toamnă.

Potrivit datelor Ministerului Economiei și Infrastructurii, criza pandemică a generat o contracție de 14% a economiei naționale în trimestrul II al anului 2020 și de 7,2% în primul semestru. Majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția PIB-ului, cele mai afectate fiind comerțul intern, industria, transporturile, construcțiile, HoReCa etc. Totodată, măsurile restrictive au condus la diminuarea accentuată a consumului final, în special a consumului privat. Majoritatea companiilor și-au diminuat activitatea investițională, fiind constrânse de insuficiența mijloacelor financiare.

Comerțul exterior a fost la fel afectat de criza coronavirus. Reducerea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor, iar diminuarea consumului a dus la scăderea importurilor. În ianuarie-septembrie 2020, exporturile s-au diminuat cu 13,4%, iar importurile cu 10,3%. De asemenea, în ianuarie-iunie 2020 volumul investițiilor a scăzut cu 14,9% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Salvarea pentru economie a venit ca de obicei din partea migranților. Astfel, transferurile de bani din diasporă au crescut în fiecare lună consecutiv. Doar în septembrie 2020 diaspora a transferat prin intermediul băncilor cu 48,1% mai mult decât în septembrie 2019.

Seceta din 2020 a afectat puternic una din principalele ramuri ale economiei – agricultura. Condițiile climaterice nefavorabile au determinat scăderea esențială a volumului producției agricole, astfel că doar în ianuarie-septembrie 2020 acesta s-a diminuat cu 25,3%. Constrânși de pierderile suferite și de insuficiența resurselor pentru activitate, agricultorii au ieșit la proteste împotriva Guvernului, iar la final de an au ajuns cu tractoarele la Parlament.

Potrivit Dianei Enachi, economistă în cadrul organizației IDIS „Viitorul”, Guvernul de la Chișinău nu a avut un plan anti-criză, care ar fi putut diminua efectele negative ale pandemiei de COVID-19 asupra economiei și nu a întreprins practic nimic pentru a salva mediul de afaceri.

„Criza pandemică din acest an a avut efecte nu doar asupra sistemului de sănătate, dar și asupra economiei naționale. Au scăzut consumul intern și cel extern, s-au redus substanțial investițiile. În momentul în care businessul și-a sistat activitatea sau a adoptat un regim special de muncă, resursele s-au reorientat prioritar pe salarii și cheltuieli curente. În ceea ce privește impactul bugetar, țara noastră a înregistrat în primele nouă luni ale anului un deficit de aproximativ 5,4 miliarde lei. Din păcate, nu au fost luate suficiente măsuri anti-criză din partea Guvernului. În situații de criză, anume businessul este cel care poate atenua șocul asupra economiei”, a declarat pentru DW economista.

Bugetul populist pentru 2021 și anularea legii miliardului

Guvernarea de la Chișinău nu numai că a picat testul la gestionarea crizei pandemice, dar la final de an a mai plasat niște mine cu efect întârziat asupra economiei. Una din acestea este aprobarea în Parlament a legii bugetului pentru 2021. Potrivit experților, legea bugetului pentru anul viitor nu prevede soluții la problemele actuale, cum ar fi creșterea ratei șomajului, problemele din sistemul de sănătate, educație şi sectorul real al economiei. Totodată, în ultima ședința a Guvernului Chicu au fost aprobate mai multe proiecte populiste, cum ar fi acordarea alocațiilor și sporurilor sociale pentru toate categoriile de beneficiari de plăți sociale, creșterea salariului mediu pe economie, mărirea salariilor în sănătate ș.a.

Mai mult, făcând jocul ex-președintelui Igor Dodon, Parlamentul a adoptat anularea așa-zisei „legi a miliardului” și reducerea vârstei de pensionare. Anularea legii care punea pe umerii cetățenilor întoarcerea miliardului furat din sistemul bancar moldovenesc a fost criticată dur de opoziția de la Chișinău, dar și de partenerii internaționali, care susțin într-un glas că aceasta va genera instabilitatea leului moldovenesc și apariția unei găuri în finanțele Băncii Naționale.

Adrian Lupușor, directorul executiv al centrului analitic independent „Expert-Grup”, este de părere că abrogarea legii este un populism pur, care implică costuri pentru buget, dar și riscuri foarte mari pentru imaginea țării și stabilitatea financiară.

„Abrogarea legii miliardului va cauza pierderi mari pentru banca centrală, deoarece aceasta va fi pusă în situația de emisie monetară neacoperită, fapt care va duce la decapitalizarea BNM. Aceasta înseamnă că presiunea pe bugetul de stat rămâne și nu pleacă nicăieri, indiferent de manipulările contabile care se încearcă a fi făcute. Guvernul va rămâne dator BNM, deoarece va trebui să recapitalizeze banca. În al doilea rând, o Bancă cu un nivel scăzut de capitalizare înseamnă o bancă care nu poate să își îndeplinească mandatul eficient. De aici derivă riscul inflaționist și riscul pentru stabilitatea monedei naționale. În al treilea rând, prin anularea acestei legi se creează un precedent prin care Guvernul își anulează propriile angajamente. Ceea ce știrbește foarte mult imaginea statului în fața investitorilor curenți și potențiali. În acest sens, dacă Guvernul vrea cu adevărat să recupereze banii furați, singura strategie este pedepsirea celor vinovați”, a comentat pentru DW Adrian Lupușor.

2021 - un an și mai incert?

În afară de gestionarea ineficientă a crizei pandemice, Guvernul R. Moldova a mai reușit contraperformanța de a strica relațiile cu partenerii externi. Dacă la început de an se aștepta semnarea unui nou memorandum cu FMI, la final de an aceste speranțe au fost spulberate de semnarea pachetului de legi adoptat de Parlament.

Pe de altă parte, 2021 pare să fie un an și mai greu pentru țară, iar demisia recentă a guvernului complică și mai mult situația. R. Moldova intră în noul an fără guvern, iar aceasta mai înseamnă și stoparea procesului de negocieri cu partenerii externi. Banca Mondială a prezentat un studiu prin care prognozează că șocul dublu din 2020 va duce la o recesiune gravă, iar PIB-ul se va reduce cu 7,2% în 2020. Totodată, analiștii de la Chișinău declară că demisia guvernului și legile adoptate în grabă vor avea efecte negative în următorul legislativ, iar socialiștii pun toată responsabilitatea pentru un viitor dezastru pe noul președinte, Maia Sandu.

„În ultima perioadă, relațiile cu partenerii de dezvoltare nu erau cele mai bune, dar exista o dinamică pozitivă pe parcursul acestui an. Se discuta un nou memorandum cu FMI și am văzut acea mână de ajutor întinsă în contextul pandemiei. Dar, sigur că deciziile adoptate în decembrie curent au subminat foarte mult relațiile cu partenerii de dezvoltare. Deci, eu cred că noi nu mai putem vorbi acum despre un nou memorandum cu FMI. De asemenea, relațiile cu Banca Mondială și UE au fost blocate. Cel mai probabil, având în vedere că anul viitor vom avea o incertitudine politică, s-ar putea ca tot anul viitor să nu avem un guvern stabil și, în acest context, să nu ne așteptăm la o îmbunătățire substanțială a relațiilor cu partenerii de dezvoltare”, a conchis Adrian Lupușor.