Reporteri fără Frontiere: presa din România are "probleme sensibile"

Nuanţa portocalie semnifică, explică legenda hărţii difuzate de asociaţia Reporteri Fără Frontiere, "probleme sensibile". Acolo se află România. În indexul propriu-zis, libertatea presei din România este clasificată pe poziţia 42, cu cinci locuri mai sus decât anul trecut, într-o ierarhie ce contabilizează plusurile şi minusurile din 179 de ţări.

Nu doar Balcanii sunt astfel coloraţi, ci şi Mali, statul african aflat în plin război, ca şi cvasitotalitatea Americii de Sud - cu excepţia Columbiei care, asemeni Rusiei sau Turciei, traversează o perioadă în care presa are o "situaţie dificilă".

Scandinavii, notează raportul, "au demonstrat din nou că sunt capabili să menţină un climat optim pentru ofertanţii de informaţii". Finlanda şi Norvegia ocupă locurile 1 şi 3, cu Olanda pe locul secund; la celălalt capăt al liste rămân Turkmenistanul, Coreea de Nord şi Eritrea, cele trei fiind precedate de Siria, ţară în care "războiul informaţiilor este ucigător", şi de Somalia, unde au murit foarte mulţi jurnalişti în ultimul an.

Malawi, Cote d'Ivoire, Burma şi Afganistan sunt statele care au reuşit o îmbunătăţire semnificativă a lumii presei. Printre naţiunile retrogradate anul acesta se numără Japonia, din cauza lipsei de transparenţă în ceea ce priveşte abordarea catastrofei de la Fukushima, şi Israelul, a cărui armată se află în conflict deschis cu jurnaliştii din Teritoriile Palestiniene.

O serie întreagă de "modele regionale" au încă de demonstrat că pot foarte bine să fie motoare economice şi cu o presă lberă. Brazilia, de exemplu, este abia a 108-a, India a 150-a iar China stă în coada clasamentului, pe poziţia 173.

Mai merită precizat că Rusia rămâne într-o tendinţă degradantă a atmosferei media (locul 146, cu şase mai jos decât anul trecut), în condiţiile în care, odată cu revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, vocile critice puterii au fost sistematic înlăturate din peisaj.