Religia "greşită" poate fi fatală

Numărul ţărilor în care anumite grupuri religioase sunt supuse adversităţilor sociale este în creştere. Acesta este rezultatul celui mai recent studiu întocmit de Pew Research Center, care a cercetat legile şi practicile faţă de religii în 198 de ţări ale lumii. Potrivit acestuia, numărul ţărilor în care oamenii sunt supuşi unor violenţe cu caracter religios a crescut în intervalul 2007-2017 de la 39 la 56. 

Şi în Germania adversităţile faţă de anumite grupuri religioase fac parte din viaţa cotidiană. Potrivit raportului serviciului de contrainformaţii Verfassungschutz pe anul 2018, anul trecut au fost înregistrate 453 de delicte penale cu motivaţie "religios-ideologică". Cazurile de acest fel s-au împuţinat însă, având în vedere că în 2017 au fost înregistrate 907. 

Primejdie în căminele pentru refugiaţi

Între locurile în care se petrec violenţe cu motivaţie religioasă se numără căminele pentru solicitanţi de azil. "Violenţa în căminele de acest fel a ajuns la cote extreme", consideră Dittmar Steiner, membru al organizaţiei seculare de ajutorare a refugiaţilor "Atheist Refugee". "Bărbaţii care spun deschis că nu cred în Dumnezeu sunt mereu loviţi", a povestit el. 

Steiner îşi aminteşte de un caz extrem de şocant. "Ne-am ocupat de un solicitant de azil din Mauritania, împotriva căruia se dăduse o fatwa (decizie de pedepsire n.red.) în ţara sa de origine. El doar postase pe Facebook următorul mesaj, după o catastrofă feroviară ce a avut loc în Egipt: "Cum a putut Allah să permită să moară atât de mulţi musulmani?" 

În 2007, adversităţile religioase de acest gen se înregistraseră potrivit studiului Pew Research Center în patru ţări din Europa. În 2017, numărul acestora a crescut la 15.

Antisemitism în creştere 

Printre victime nu se numără doar ateişti declaraţi, ci credincioşi ai tuturor religiilor, musulmani de diferite confesiuni, creştini şi evrei. Florian Eisheuer, membru al fundaţiei Amadeu Antonio, confirmă această tendinţă. "Deja de câţiva ani evrei şi evreice descriu o înrăutăţire a situaţiei lor în Germania. Iar cei mai mulţi dintre ei se aşteaptă la o înrăutăţire suplimentară a situaţiei în care se află."

Eisheuer citează dintr-un studiu al Universităţii Bielefeld intitulat "Perspective evreieşti asupra antisemitismului în Germania", realizat în 2017, potrivit căruia 70 la sută din evreii chestionaţi se temeau că antisemitismul va creşte în Germania din cauza atitudinii antisemite a unor refugiaţi. Totodată, 84 la sută dintre aceştia au declarat că antisemitismul constituie o problemă în Germania, indiferent de sosirea refugiaţilor în ţară. 

Predicatori nedoriţi 

Şi la nivel statal s-au înăsprit interdicţiile şi limitările birocratice decise împotriva unor grupuri religioase. Potrivit centrului Pew, numărul statelor cu astfel de practici s-a înmulţit în intervalul 2007-2017 de la 40 la 52. Între acestea se numără China, Rusia, Indonezia şi Arabia Saudită. 

Prigoana statală împotriva unor comunităţi religioase a crescut deosebit de mult, cu 72 la sută, în Orientul Mijlociu şi în nordul Africii. Cu excepţia Libanului, toate cele 20 de state ale regiunii preferă o anumită religie, iar în 17 dintre ele islamul este religia de stat.

Totuşi, în lumea arabă se manifestă un scepticism în creştere faţă de religii şi de slujitorii acestora. Potrivit unui studiu al reţelei de cercetare "Arab Barometer" al Universităţii Princeton, tendinţele de secularizare sunt tot mai puternice în acea regiune a lumii. 

Un sondaj realizat în iunie anul acesta la cererea BBC, la care au luat parte 25.000 de repondenţi din 11 ţări arabe, relevă că, în afară de Yemen, numărul celor care declară că "nu sunt religioşi" a crescut pretutindeni în intervalul 2013-2018. 

Această tendinţă este foarte pronunţată în Tunisia, unde o treime din populaţie a declarat anul trecut că nu este religioasă. În 2013, numai 10 la sută au declarat că "nu sunt religioşi". În Maroc numărul celor nereligioşi a crescut de la patru la 10 la sută, în Libia de la 10 la sută la 25 iar în Algeria de la şapte la 12 la sută. În schimb, în Irak, în Iordania şi în teritoriile palestiniene fenomenul aproape că nu se resimte.