Reformator, limbă de aur şi câine de pază: Aşteptările faţă de Rasmussen

Acesta urmează "să ţină cont de schimbările care s-au produs pe plan internaţional de la Războiul Rece încoace", în special în ceea ce priveşte noile forme ale terorismului. Şi editorialiştii de la Der Standard împărtăşesc această opinie, adăugând că "filozofia pe baza căreia a fost fondată alianţa nu mai corespunde întru totul noilor realităţi". În plus, ziarul vienez aminteşte că actualul concept strategic al NATO datează din 1999, "deci înainte de atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, când situaţia internaţională s-a schimbat în mod dramatic." Der Standard apreciază că Rasmussen "urmăreşte un parteneriat strategic real cu Rusia", un obiectiv ce va deveni mai realist "dacă NATO pune mai mult accent pe componenta civilă, prezentându-se drept comunitate a valorilor comune, care urmăreşte obiectivele democraţiei şi ale statului de drept nu doar pe cale militară, ci şi cu mijloace civile."

NATO în căutarea propriei identităţi

Süddeutsche Zeitung opinează că "NATO e în continuare angrenată în căutarea propriei identităţi, o căutare care persistă de la sfârşitul Războiului Rece încoace", motiv pentru care statele membre îşi doresc de mult "o conducere puternică şi capabilă să găsească un limbaj comun pentru membrii atât de diferiţi ai alianţei". Alianţa simte că a devenit poate deja prea mare şi eterogenă pentru a comunica pe o bază comună, motiv pentru care lui Rasmussen îi revine şi rolul unui "moderator" între voci şi perspective din cele mai diferite, mai opinează editorialiştii din München.

"Seismul politic declanşat de protestele din Iran a zguduit şi citadela puterii"

Ziarele occidentale se opresc şi astăzi asupra situaţiei din Iran, după reconfirmarea oficială în funcţie a preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad. "Regimul iranian a călcat în picioare principiile democratice, în tradiţia celui mai sumbru stat poliţienesc. Dar seismul politic declanşat de protestele în masă a zguduit şi citadela puterii, care este măcinată de lupte interne", scrie La Stampa din Torino. Tot în Italia, Corriere della Sera se opreşte asupra controversatului program nuclear iranian, opinând că "în condiţiile în care Iranul nu este dispus să cedeze, iar elaborarea unei strategii diplomatice eficiente devine tot mai dificilă, opţiunea militară riscă să fie tot mai probabilă."

Matei Martin a câştigat premiul "Journalistenpreis Osteuropa"

Frankfurter Allgemeine Zeitung

consemnează că Matei Martin a fost distins cu premiul "Journalistenpreis Osteuropa" al anului 2009 pentru un articol apărut în revista "Dilemateca" despre abordarea literaturii contemporane din fostele ţări comuniste. Publicistul român îşi împarte premiul cu ziaristul rus Leonid Vinogradov, distins pentru un reportaj despre un psihoterapeut din Sankt Petersburg, care încearcă să aline durerea bolnavilor povestindu-le basme, mai relatează cotidianul din Frankfurt.

Autor: Alexandra Sora
Redactor: Robert Schwartz