Mai mulţi extremişti şi spioni

"Ameninţările sunt multiple", a declarat ministrul federal de Interne, Horst Seehofer. Spioni, aşa-numiţi Reichsbürger, care nu recunosc legitimitatea R.F.Germania, islamişti şi extremişti de stânga şi de dreapta constituie cele mai mari ameninţări la adresa securităţii ţării. Acestea reies din raportul serviciului de contraspionaj german "Verfassungsscutz" (BfV), pe care ministrul de Interne l-a prezentat la Berlin împreună cu şeful BfV, Hans-Georg Maaßen.

Mai ales terorismul islamist continuă să fie "o mare ameninţare", a explicat Maaßen. În context, au fost identificaţi ca o mare ameninţare de către BfV nu numai foşti luptători extremişti întorşi în Germania, cât mai ales făptuitori izolaţi care se află în ţară. În plus, atacurile cibernetice se numără printre cele mai mari provocări pentru serviciile secrete, a declarat Maaßen.

Extremişti pregătiţi pentru acte de violenţă

Îngrijorare provoacă mai ales predispoziţia pentru violenţă a extremiştilor. Există în prezent, potrivit statisticilor serviciilor secrete, 21.700 de extremişti de stânga şi de dreapta în Germania, mai mult ca niciodată. 12.700 dintre aceştia, adică aproximativ jumătate din extremişti, sunt oricând gata să comită acte de violenţă. Actele de violenţă comise de extremiştii de dreapta s-au împuţinat pe parcursul anului trecut, dar aceasta are de-a face cu faptul că există mai puţine cămine pentru solicitanţii de azil, care au constituit ţinta predilectă a extremiştilor de dreapta.

La stânga spectrului politic sunt, potrivit raportului, 9000 de persoane predispuse spre acte de violenţă. Dar numărul atacurilor cu motivaţie de extremă stângă comise asupra poliţiştilor şi serviciilor de securitate au crescut cu mai mult de două treimi comparativ cu anul trecut. Creşterea s-a datorat mai ales summitului G20 de la Hamburg, care a fost însoţit de grave acte de violenţă. În astfel de situaţii, ministrul de Interne a anunţat că va interveni mult mai în forţă. "Cine atacă poliţişti atacă statul de drept şi va avea parte de o reacţie dură", a declarat Seehofer.

Salafiştii sunt cei mai numeroşi între islamişti

În mediul islamist s-a petrecut în 2017, la fel ca şi în 2016, o mutaţie în segmentul pro-violenţă. În ciuda succeselor militare împotriva miliţiei teroriste "Statul Islamic", numărul extremiştilor islamişti care trăiesc în Germania a crescut puternic, ajungând să însumeze 25.810 persoane. În 2017 numărul salafiştilor care trăiesc în Germania a crescut cu 1000 de persoane, ajungând la 10.800. Aderenţii ideologiei salafiste sunt singurul grup islamist care ia amploare în mod semnificativ, se mai arată în raport.

Între salafişti există şi aşa-numiţi factori de risc, a căror "consecventă expulzare" ministrul de Interne îşi propune să o perfecţioneze. Serviciile de securitate califică drept "factor de risc" oameni pe care îi bănuiesc capabili să comită un delict politic grav, cum ar fi un atentat terorist. La întrebarea dacă guvernul federal se va ocupa pe viitor mai insistent de expulzări, Seehofer a răspuns că aceasta este o "chestiune care merită să fie analizată". În prezent expulzările intră în competenţa landurilor federale.

Spionajul cu motivaţie politică este tot mai frecvent

Mai ales agenţi din Rusia, China şi Iran sunt activi în Germania, dar şi serviciul turcesc de informaţii MIT îi observă pe opozanţi ai lui Erdogan stabiliţi acolo. Serviciile de informaţii ruseşti spionează în Germania, făcând eforturi organizatorice şi financiare sporite, se mai arată în raport.

În timp ce spionajul rusesc acordă prin tradiţie o mare atenţie poziţiei politice a guvernului federal faţă de Moscova, în cazul Chinei prioritar era spionajul economic. Între timp, agenţii Beijingului se interesează însă şi de aspectele politice. Cu toate acestea, BfV avertizează că spionajul economic poate în continuare dăuna avantajului tehnologic german. "Prin folosirea spaţiului virtual, actele de spionaj s-au înmulţit considerabil", se arată în raport. Atacuri cibernetice împotriva Germaniei sunt tot mai frecvent lansate din Iran.

Un rol special este atribuit de raportul BfV pe anul trecut aşa-numiţilor "Reichsbürger". Aceştia sunt oameni care nu recunosc legitimitatea statului federal german postbelic şi a instituţiilor sale. Numărul lor a crescut la 18.000. În raportul precedent se vorbea încă despre 16.500 de persoane.

Trei din patru Reichsbürger sunt potrivit BfV de sex masculin, cu vârsta de peste 40 de ani. Între ei, BfV a identificat 900 de extremişti de dreapta. Dacă în rapoartele precedente se afirma că aceştia manifestă "afinitate faţă de acte de violenţă", în documentul actual se afirmă că ei sunt tot mai mult pregătiţi să folosească armele pe care le deţin pentru "delicte violente dintre cele mai grave".