Răscoală anti-Mubarak în Egipt

Poliţia a intervenit la cam o oră după miezul nopţii - mai întâi cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene, pentru a recurge, mai târziu, la bastoane şi gloanţe de cauciuc împotriva celor ce solicitau, la Cairo dar şi în alte oraşe egiptene, "pâine, libertate, demnitate".

Mişcarea pro-democratică, pe care observatorii o califică drept cel mai amplu protest de la instalarea preşedintelui Hosni Mubarak, în 1981, a izbucnit de Ziua Poliţiei, prin tradiţie nelucrătoare în statul arab de la gurile Nilului.

Iniţial, atmosfera, în Piaţa Eliberării din capitală, a semănat chiar a sărbătoare populară şi, chiar dacă peste zi mulţimea a tot crescut constant şi au apărut şi primele scandări anti-prezidenţiale, poliţia a păstrat o distanţă considerabilă faţă de manifestanţi. Până târziu în noapte, când au început confruntările soldate, până acum, cu cel puţin patru morţi - trei civili şi un poliţist - şi sute de răniţi.

Arsenalului forţelor de ordine, protestatarii i-au răspuns cu pietre. La aflarea veştii că, spre dimineaţă, poliţia a operat arestări în masă, lumea a ieşit în stradă şi în alte oraşe egiptene.

Pentru mare parte dintre cei răzvrătiţi, rebeliunea de marţi a fost primul act de nesupunere civică din viaţă - împinşi fiind de creşterea preţurilor alimentelor şi de şomaj, dar şi de falsificarea alegerilor parlamentare din toamna trecută şi de corupţia unei poliţii din ce în ce mai politizate.

America pro-Mubarak, Europa de partea protestatarilor

Hillary Clinton, şefa diplomaţiei de la Washington, principalul aliat al regimului de la Cairo, a vorbit despre o situaţie stabilă şi eforturi ale guvernului Mubarak de a rezolva cererile egiptenilor.

În schimb, spre deosebire de momentul izbucnirii protestelor din Tunisia, de data aceasta, instituţiile europene nu s-au mai plasat de partea şefului statului, solicitând autorităţilor egiptene să respecte "cererile legitime" ale cetăţenilor, să le protejeze dreptul de a-şi manifesta aspiraţiile politice, inclusiv prin demonstraţii paşnice.

Vorbind despre preşedinte, media de expresie arabă din Statele Unite vorbeşte despre plecarea la Londra a lui Gamal Mubarak, fiul considerat moştenitor, acesta fiind însoţit şi de familia sa.

Calm relativ în Liban

Situaţia, transmit agenţiile de ştiri, este aparent calmă, în această dimineaţă la Cairo. Un calm care s-a aşternut şi în Liban, după instalarea candidatului susţinut de gruparea paramilitară radical islamistă Hezbollah în fruntea guvernului de la Beirut.

Prosperul om de afaceri şiit Najib Mikati, care a mai deţinut funcţia de premier, a obţinut, în Parlament, opt voturi peste actualul premier, Saad Hariri. Suniţii au protestat în ultimele două zile, acuzând Hezbollahul de puci împotriva fostului guvern pro-occidental.

În tentativa de a evita escaladarea conflictelor dintre cele două ramuri musulmane, dar şi pentru a nu-şi plasa ţara în izolare internaţională, Mikati a lansat propunerea unui guvern de uniune naţională - propunere susţinută şi de liderul suprem al Hezbollah, Nasrallah.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu