Putere, militari şi euro

În Israel, preşedintele SUA a lansat o „ofensivă a şarmului”, titrează vineri cotidianul elveţian Neue Zuercher Zeitung, semnalând vizita liderului american în Ţara Sfântă şi stăruitoarea invocare, de către Obama, a alianţei dintre Washington şi Ierusalim şi a loialităţii Lumii Noi faţă de statul evreu.

În discuţia sa cu premierul israelian Netanyahu, de miercuri seara, Obama a subliniat că SUA vor recurge „la nevoie şi la forţa armelor spre a împiedica Iranul să-şi procure arme nucleare”, o eventualitate cotată de israelieni drept cel mai amplu pericol strategic pentru Ţara Sfântă. 

Acelaşi ziar semnalează avertismentele dure adresate de Obama regimului Assad aflat la conducerea Siriei, căruia i-a cerut să se abţină de la folosirea armelor chimice.

Conform cotidianului din Zuerich, Obama şi-a plasat în balanţă întregul farmec personal, spre a rectifica impresia de răceală faţă de statul evreu, care i-a marcat, până acum, imaginea. Preşedintele american „a confirmat susţinerea ţării sale pentru statul evreu”, a apreciat că, în chestiunea iraniană, "mai e loc pentru diplomaţie şi s-a exprimat rezervat cu privire la procesul de pace israeliano-palestinian".

Tonul lui Obama, relevă ziarul elveţian, a fost altul decât în discursul său de la Cairo, din 2009, când mulţi i-au reproşat că încearcă să atragă de partea sa lumea islamică pe spinarea Israelului. Cotidianul din Zuerich evocă şi faptul că Obama, a cărui „relaţie tensionată cu premierul israelian Netanyahu” e un secret al lui Polichinelles, a recoltat critici şi din pricina faptului că „n-a vizitat statul evreu niciodată în cursul primului său mandat prezidenţial”.

Deşi, potrivit ziarului, e posibil ca, vizitând Ţara Sfântă, Obama să fi dat curs sfaturilor celor care i-au explicat că nu va realiza mare lucru în regiune dacă nu întreprinde această călătorie, „propensiunea sa pentru investiţii în negocieri de pace pare să se fi redus”, mai scrie ziarul. Care admite că şansa unui succes în acest domeniu e, oricum, cât se poate de îndoielnică, date fiind divizarea palestinienilor, poziţia puternică a dreptei israeliene şi situaţia din Siria, care a destabilizat regiunea, compromiţând posibilitatea unui acord între Ierusalim şi Damasc.    

Badische Zeitung elogiază totuşi recuperarea, de către Obama, prin această vizită, a unei părţi "a autorităţii sale" pierdute şi menţinerea "deschisă a porţii unor viitoare tratative". Frankfurter Allgemeine Zeitung nu crede însă că reglementarea conflictului israeliano-palestinian se mai află pe lista de priorităţi a preşedintelui american. De aceeaşi părere e şi taz, de la Berlin, care menţionează în context importanţa net mai mare a pericolului nuclear iranian, a conflictului civil sirian şi a urmărilor revoluţiilor arabe.

La stânga spectrului politic, Süddeutsche Zeitung repune pe tapet o mai veche speranţă a acelora pe care-i deranjează alianţa americano-israeliană. Potrivit ziarului din München, politica statului evreu ar putea contraveni la un moment dat, „în mod serios”, intereselor americane, ceea ce, în reacţie, „fie va determina Israelul să cedeze, fie va sili America să se îndepărteze de aliatul său”. Un semnal în acest sens, ar fi fost, conform ziarului, decizia lui Obama de a-şi rosti cuvântarea în faţa studenţilor şi nu în Kneset, la Ierusalim.  

Valuri de cerneală curg şi pe tema posibilului armistiţiu în conflictul dintre Turcia şi minoritatea kurdă, precum şi în chestiunea crizei cipriote.

Osnabrücker Zeitung insistă să ceară Nicosiei o schimbare radicală în politica sa financiară şi monetară reliefând că „speranţele (în ajutoare) ruseşti” ale ciprioţilor s-ar putea lesne dovedi iluzorii.

Şi alţi comentatori germani le recomandă responsabililor europeni să nu se lase şantajaţi, să nu accepte necondiţionat aşa-numitul „plan B” al guvernului de la Nicosia doar pentru că trece timpul în mod inexorabil şi cer ca orice demersuri de salvare să fie însoţite de înlăturarea cauzelor crizei.

Concomitent, varii observatori politici se arată perfect conştienţi de pericolul ca Rusia să înghită insula. Într-un articol intitulat „Putere, militari şi euro” ziarul berlinez Tagesspiegel relevă că „din miza cipriotă face parte şi puterea Rusiei”. Potrivit ziarului, Moscova „ar putea obţine, în schimbul unor credite, o bază militară în insulă, ceea ce Uniunea Europeană ar vrea să evite”, motiv pentru care nu e exclus ca Bruxelles-ul să-i ajute pe ciprioţi, în pofida refuzului parlamentului de la Nicosia, de a accepta planul de salvare european.