"Protocoalele afghane" includ şi file despre militarii români

Cifre, multe cifre, litere care, la o adică, în combinaţiile în care apar pe ecran, sunt greu descifrabile. În limbajul militar, în schimb, sintetizează o întreagă scenă în câteva caractere. GT R2RR, de exemplu, înseamnă "trupe canadiene, grup tactic, al 2-lea batalion, al 22-lea regiment regal". Sau 1 CIV KIA se traduce prin "un civil ucis în misiune", în vreme ce EKIA semnifică "inamic ucis în misiune". La final, câteva cuvinte scrise în litere mari. INAMIC, ROŞU, SECRET.

Pe 22 martie 2007, trupa specială Diablo raportează o misiune "loveşte şi fuge" executată de militari români: detalii tehnice despre operaţiune, între care şi informaţia că, cel mai probabil, în apropierea bazarului Puli Alam, convoiul a lovit mortal un copil afghan - "de naţionalitate locală" sau, pe scurt, LN, în transcrierea militară americană. Poliţia afghană, ANP, a oprit convoiul şi, în rezumat, românii se aflau, la ora transmiterii raportului, la centrul districtual Muhammad Agha.

Un alt raport, difuzat pe 7 noiembrie 2006, vorbeşte despre planurile de răpire puse la cale de mullahul Dadullah, identificat ca aflându-se în Waziristanul pakistanez - iar printre cei vizaţi de liderul insurgenţilor dintr-un grup NFI (adică neidentificat) se numără diplomaţi străini şi militari români din regiunea Khandahar.

Sunt zeci, poate sute de fişiere incluzând referiri la prezenţa română în teatrul de război din Afghanistan, printre cele aproape 92.000 de documente secrete obţinute de deja celebrul site de dezvăluiri militare Wikileaks şi puse pe internet azi noapte într-o operaţiune fără precedent în istoria scurgerilor de informaţii. Trei publicaţii, săptămânalul german Der Spiegel, cotidianul britanic The Guardian şi americanul New York Times au primit, din vreme, întregul set de documente - care, în paranteză fie spus, încap, cu toată greutatea informaţiilor conţinute, într-un stick de câţiva euro. A urmat o muncă asiduă şi independentă de verificare a datelor primite şi, într-un final, cei patru actori ai loviturii media au convenit să publice simultan dezvăluirea cvasi-integral. O mică parte din pachetul de 92.000 de fişiere secrete a fost reţinut de la publicare, redactorii şefi ai celor trei publicaţii convenind aceasta, date fiind riscurile la care ar fi expuse persoane aflate în zona de conflict.

În vreme ce Der Spiegel scrie că, la ora intrării la tipar, sâmbătă la amiază, nu primise nici un comentariu din partea Casei Albe, Guardian a publicat un prim răspuns al Administraţiei de la Washington, care "condamnă dur publicarea de către persoane sau organizaţii a unor informaţii clasificate care pun în pericol vieţile militarilor americani şi parteneri şi ameninţă securitatea naţională. Wikileaks", se arată în replica Preşedinţiei Statelor Unite, "nu a făcut nici un efort de a contacta Guvernul american cu privire la aceste documente".

Wikileaks este un fel de organizaţie internaţională, fondată în 2006, în Suedia, care publică documente secrete şi contribuţii anonime pe teme sensibile. Conform părerii încetăţenite, directorul organizaţiei este jurnalistul australian Julian Assange. Wikileaks şi-a câştigat prestigiul în urma difuzării unui film-dezvăluire difuzat în această primăvară despre uciderea unor civili irakieni şi a doi jurnalişti Reuters de către militari americani.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz