Protestele răstoarnă guvernul bulgar

"Hoţilor, bandiţilor, mafioţilor", au scandat zilele trecute mii de demonstranţi în întreaga Bulgarie. Mai întâi protestele s-au îndreptat împotriva facturilor majorate la curent şi încălzire. Între timp, protestele au devenit antiguvernamentale în general. Şi asta deşi în Bulgaria curentul electric este de departe cel mai ieftin, comparativ cu restul statelor UE. În Germania, de pildă, e de trei ori mai scump. Totuşi, cei doi distribuitori privaţi de curent din Bulgaria, firma CEZ din Cehia şi compania austriacă EVN, şi-au majorat tarifele, astfel că în decurs de un an, valoarea facturilor s-a dublat. Din cauza sărăciei endemice din ţară, achitarea facturilor a devenit cu adevărat imposibilă pentru mulţi.

Având în vedere că salariul mediu este în Bulgaria de 360 de euro iar pensiile sunt de aproximativ 150 de euro, mulţi bulgari se simt în lunile de iarnă împinşi la limita subzistenţei. Chiar şi în condiţiile în care guvernul a fixat un plafon al facturilor la energie electrică, fiindcă distribuitorii nu respectă legea. Ei spun că nu o respectă fiindcă altfel nu ar putea obţine niciun profit. Pe de altă parte, distribuitorii se confruntă cu pierderi în reţea de 25 la sută, de trei ori mai mari decât media pe UE, fiindcă infrastructura este învechită. Ori, aceste pierderi trebuie cumva compensate.

Guvernul Boiko Borrisov, la putere din 2009, este primul care a fost ales după aderarea ţării la UE în 2007. Este de asemenea primul cabinet care a demisionat înainte de vreme în ultimii 16 ani. Preţul curentului a fost doar pretextul izbucnirii protestelor şi a crizei guvernamentale. Motivul real al nemulţumirii rezidă mai degrabă în speranţele înşelate ale bulgarilor, legate de o rapidă creştere a bunăstării economice, explică Marco Arndt, şeful biroului de la Sofia al fundaţiei germane Konrad Adenauer. Pe lângă România, Bulgaria este cea mai săracă ţară din UE. Totuşi, din punct de vedere fiscal este una dintre cele mai stabile, îndeplinind fără probleme toate criteriile de la Maastricht. Totuşi, stabilitatea fiscală are un preţ ridicat. Investiţiile în infrastructură întârzie, cu câteva excepţii neglijabile, finanţate în întregime din fondurile UE. Veniturile populaţiei sunt foarte reduse, nu au mai crescut de câţiva ani, iar bătrânii nu pot trăi din pensii. Potrivit unei statistici recente, 1,5 milioane de bulgari, reprezentând o cincime din populaţie, trăiesc sub pragul sărăciei.

Borissov este perceput atât în Bulgaria cât şi în străinătate drept un populist fidel UE, care afirmă că ascultă numai glasul poporului. Iar dacă poliţia "sa" intervine violent împotriva poporului, aşa cum a făcut marţi la Sofia, atunci el nu-şi poate asuma această responsabilitate. Aşa cel puţin şi-a motivat Borissov miercuri (20.02) demisia. În realitate, el este foarte interesat să-şi conserve puterea după alegerile anticipate, pe care le doreşte cât mai curând. Popularitatea partidului său GERB este în rapidă scădere şi Borissov se teme că va pierde alegerile parlamentare, dacă se vor desfăşura la termen, pe 7 iulie.

Potrivit Constituţiei, şeful statului, Rossen Plevneliev, este chemat să execute următoarea mutare. El are şi posibilitatea să convoace consultări în vederea formării unui guvern interimar. Observatorii se aşteaptă însă ca preşedintele, care a fost ministru în cabinetul Borissov, să asculte de solicitarea fostului său şef, şi să îndrepte ţara spre alegeri anticipate.