SUA: Oamenii se simt fără speranţă şi fără ajutor
1 iunie 2020
Protestele din faţa Casei Albe au continuat duminică seară până târziu. În cursul lor s-au înregistrat noi ciocniri cu poliţia. Demonstranţii au scandat "nu există pace fără echitate". Deja în zilele premergătoare sute de demonstranţi s-au adunat în faţa Casei Albe pentru a protesta împotriva violenţei poliţiştilor şi a rasismului. Potrivit Pentagonului, între timp au fost mobilizaţi în total 5000 de membri ai Gărzii Naţionale pentru a readuce lucrurile sub control. Militarii au fost trimişi să execute misiuni în capitala Washington şi în mai bine de 10 state federale.
Protestele din Washington au fost parte a frământărilor la nivelul întregii ţări, care au izbucnit după uciderea lui George Floyd la Minneapolis. Afro-americanul în vârstă de 46 de ani a murit după ce un poliţist i-a stat cu genunchii pe grumaz mai bine de opt minute, ignorând strigătele acestuia că "nu poate respira". Motivul reţinerii lui Floyd? Acesta ar fi vrut să plătească la un supermarket cu o bancnotă de 20 de dolari aparent falsă.
Moartea lui Floyd aminteşte de cazul Eric Garner. Afro-americanul a murit în decembrie 2014, după ce un poliţist l-a strâns de gât pe la spate în cursul procedurii de arestare. Înainte de a se prăbuşi la pământ şi a muri, şi Garner a strigat disperat de mai multe ori: "nu pot să respir!" Acestea nu sunt decât două exemple dintr-o listă lungă de afro-americani neînarmaţi, ucişi de poliţişti.
"Dacă tăcem suntem covinovaţi"
"Motivul principal al protestelor este frustrarea oamenilor", afirmă dr. Bryant Marks, profesor de psihologie la universitatea tradiţional afro-americană Morehouse College, pe care a absolvit-o şi Martin Luther King. "Ei se simt lipsiţi de speranţă şi neajutoraţi. Şi mulţi poliţişti şi membri ai societăţii nu înţeleg asta", a declarat el.
Marks a declarat de asemenea pentru DW că preşedintele SUA, Donald Trump, nu prea contribuie la o mai bună înţelegere între afro-americani şi poliţie. Trump i-a calificat drept "thugs" pe participanţii la proteste, un peiorativ cu înţelesul de gangster, folosit practic exclusiv pentru bărbaţi de culoare. Deşi Trump a transmis familiei lui Floyd condoleanţe, Marks e de părere că gestul său nu a fost prea convingător. "Vorbe de compasiune nu se aud din gura preşedintelui decât atunci când le citeşte de pe o foaie", consideră profesorul de psihologie. "Doar atunci când vorbeşte liber sau se exprimă pe Twitter se poate vedea personalitatea sa reală", a mai afirmat Marks.
Trump este criticat din multe părţi. Candidatul democrat la preşedinţie, Joe Biden, a scris pe Twitter că, prin comportamentul său, liderul de la Casa Albă dă o gură de oxigen fanatismului. "Dacă tăcem suntem covinovaţi de perpetuarea spiralei violenţelor", a mai scris Biden.
Nu numai poliţiştii au păreri preconcepute
Oamenii de culoare din SUA sunt defavorizaţi în comparaţie cu albii nu doar în statisticile privind brutalitatea poliţiei. Ei au în medie mai multe probleme de sănătate şi mai puţin acces la îngrijire medicală de calitate. Una din urmări: în pandemia de corona au murit până acum în SUA, procentual, mai mulţi afro-americani decât albi din cauza noului virus. Aproximativ 23 la sută din cei care au murit au fost afro-americani, deşi aceştia reprezintă doar 13 la sută din populaţie.
Medicul Ashwin Vasan a declarat pentru DW: "Avem în SUA o inechitate îngrijorătoare în privinţa îngrijirii medicale". Vasan este profesor de medicină la Universitatea Columbia şi medic la Presbyterian Hospital din New York. "Virusul agravează suplimentar aceste inechităţi, existente de secole", a explicat doctorul. Uciderea lui George Floyd a afectat grav tocmai acea grupă de populaţie care a pierdut în ultimele luni cei mai mulţi prieteni şi membri de familie din cauza coronavirusului, a mai subliniat el.
Pot demonstranţii care ies acum în stradă să schimbe cu ceva inechitatea din SUA existentă de secole? Marks crede că este posibil, dacă protestele mai continuă o vreme, dacă tema rămâne în atenţia presei şi dacă la alegerile din noiembrie se vor vota în unele state americane şi proiecte de lege privind comportamentul şi controlul poliţiştilor.
El susţine însă că nu este de ajuns ca poliţiştii să respecte reguli mai stricte şi să participe obligatoriu la unele antrenamente. Prejudecăţile în special faţă de tinerii afro-americani sunt foarte răspândite în întreaga ţară. "Dacă vrem cu adevărat să controlăm această situaţie atunci întreaga societate trebuie să se schimbe", a conchis Marks.