Protecția climei: Germania rămâne în urmă

Din studiul prezentat în cadrul conferinței ONU privind schimbările climatice de la Katowice, reiese că Germania a rămas undeva la mijloc în ceea ce privește protejarea climei. 

”Indexul arată că nu lipsește consensul cu privire la Acordul Climatic de la Paris, ci voința politică pentru a pune în aplicare măsuri concrete. Nu mai pot exista scuze, pentru că soluțiile există și sunt și aplicabile financiar”, spune Jan Bruck, de la organizația pentru mediu Germanwatch și unul dintre autorii studiului. Organizția a analizat situația din 56 de state și Uniunea Europeană împreună cu institutul de cercetare New Climate și experți din țările respective.  

Pentru a menține încălzirea globală sub 2 grade Celsius, ideal la 1,5 grade, gazele cu efect de seră trebuie reduse urgent la nivel global. Timpul este foarte scurt, avertizează Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice și Programul pentru Climă al ONU. În 2017, emisiile de CO2 au crescut din nou la 1,6 procente, în comparație cu anul precedent. 

Protecția crimei trebuie pusă rapid în aplicare

Primele trei locuri din clasament au fost lăsate libere de către autorii raportului, deoarece nicio țară nu a realizat destul pentru a menține temperatura globală la sub 2 grade Celsius. Cel mai mult s-au apropiat de acest țel Suedia (locul 4) și Marocul (locul 5). 

Suedia stă bine la capitolele energii regenerabile și emisii scăzute de CO2. Marocul își extinde rapid producția de energie regenerabilă și are toate șansele ca, în doi ani, 42% din producția sa de curent electric să fie realizată prin metode alternative.

La categoria ”bine” se situează și India (locul 11) și Uniunea Europeană în general (locul 16). India extinde și ea în mod dinamic producția de energie regenerabilă, menține relativ scăzute emisiile de C02 pe cap de locuitor, având țeluri concrete cu privire la protecția mediului. Mai puțin bine văzute sunt planurile de a construi centrale pe cărbuni.

Uniunea Europeană rămâne la valori medii în ceea ce privește emisiile și eficiența energetică, primește însă o notă bună pentru politica de mediu. La acest capitol intră mai ales măsurile menite să atingă țelul climatic pentru 2030, cât și strategia pe termen lung a Comisiei Europene de a deveni prima economie neutră din punct de vedere al impactului asupra climei, până în 2050.

”În contextul retragerii SUA din politicile de mediu, Uniunea Europeană trebuie să preia rolul de lider. Comisia Europeană a realizat fundația, acum statele membre - mai ales Germania - nu au voie să dea înapoi”, a spus Stephan Singer de la Climate Action Network (CAN) la prezentarea studiului la Katowice. 

China (locul 33) intră la categoria ”mediocru”, mai ales că, între 2014 și 2016, ar fi putut să pună stop creșterii emisiilor de CO2. De atunci, acestea cresc în continuare, astfel încât situația riscă să devină și mai gravă. La capătul listei se află multe state G20, cum ar fi Japonia (49), Rusia (52), Canada (54), Australia (55), iar pe ultimele două locuri – SUA (59) și Arabia Saudită (60). 

Germania – undeva la mijloc în ceea ce privește protecția mediului

Notele date de experți în acest an pentru politica de mediu sunt mai proaste decât în anii trecuți. Dinamica în ceea ce privește extinderea energiilor regenerabile rămâne neschimbată. Vin din urmă mai ales anumite țări care produceau până acum puțină energie electrică din surse regenerabile.

”Energiile regenerabile sunt în multe regiuni ale lumii mai economice, în comparație cu cele fosile, în plus Acordul Climatic de la Paris a motivat producția de energie alternativă. Costurile au scăzut de atunci cu o treime. Dar pentru a atinge țelurile Acordului de la Paris trebuie să se acționeze în continuare rapid”, explică co-autorul studiului Niklas Höhne, de la New Climate Institute.

Pentru expertul în climă și energie, Hans-Josef Fell, președintele Energy Watch Group, acest clasament înseamnă ”brutalul eșec al comunității globale într-o protecție a climei cu adevărat eficientă”. Fell a fost expert pe probleme energetice în cadrul Partidului Ecologist (Die Grünen) în Bundestag. Prin legea energiei regenerabile, el a pus bazele dezvoltării acesteia în Germania. 

Faptul că Germania a reușit totuși să se situeze undeva la mijlocul listei se datorează trecutului, spune Fell. ”Germania profită încă de rapida extindere a surselor de energie regenerabilă din ultimul deceniu, dar acum rămâne în urmă, pentru că, politic vorbind, se pun piedici în investițiile pentru dezvoltarea energiei solare și eoliene”, a declarat Fell pentru DW. 

Și Burck consideră că în politica germană trebuie să se facă rapid ceva pentru protecția climei. Guvernul federal a pus frână reformei pentru reducerea emisiilor în traficul rutier, venind ”cu mâinile goale” la Katowice și în ceea ce privește chestiunea urgentă a renunțării la centralele pe cărbune, spune acesta. 

Germania are nevoie de mai multe instrumente, printre care un preț pe CO2 în toate sectoarele, fără de care ”nu va realiza la timp o transformare eficientă financiar”.