Protecţia drepturilor omului în economia globalizată

John Ruggie, însărcinat special al ONU pentru economie şi întreprinderi, afirmă că regulile internaţionale eficiente în vederea protecţiei drepturilor omului în domeniul economic au devenit tot mai necesare în ultimii 20 de ani. Ruggie este principalul autor al normelor ONU menite să asigure respectarea drepturilor omului în economia globalizată.

Această necesitate a devenit tot mai evidentă fiindcă, în ultimii 20 de ani, drepturile întreprinderilor de a opera la nivel mondial au crescut considerabil, între altele prin reguli stricte pentru protecţia investiţiilor şi patentelor. În acest context economic schimbat, protecţia drepturilor omului nu a fost prioritară, afirmă expertul ONU.

Normele ONU privind economia şi drepturile omului pleacă de la premiza că protecţia celor din urmă trebuie să fie în primul rând o responsabilitate a statelor şi guvernelor. Totuşi, şi firmele au obligaţia de a respecta normele internaţionale ale drepturilor omului, pe lângă legile şi normele în vigoare la nivel naţional.

Potrivit normelor ONU, întreprinderile au obligaţia de a împiedica în sfera lor de responsabilitate sclavia, exploatarea copiiilor precum şi orice alte forme de exploatare. Ele au de asemenea sarcina de a se îngriji de condiţii de muncă sigure şi care să nu lezeze demnitatea omului, în concordanţă cu normele centrale ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO). Şi când e vorba de construcţia, în străinătate, a unor instalaţii industriale sau a unor conducte, de achiziţionarea unor terenuri sau de extracţia de petrol şi gaz , ori a altor resurse, întreprinderile au obligaţia de a respecta drepturile omului în ţara în care activează. În cazul încălcării drepturilor omului, întreprinderile şi guvernele au sarcina comună de a plăti reparaţii.

John Ruggie subliniază însă că votarea acestor norme de către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în luna iunie a anului 2011 nu înseamnă automat că ele sunt şi aplicate. Despre problema implementării au discutat în ultimele 18 luni la Geneva experţi din toată lumea, în cadrul unui forum pentru economie şi drepturile omului. În acel cadru, Andrei Galaev, preşedintele Consiliului de Administraţie al concernului energetic rusesc Sahalin, a declarat că normele ONU sunt respectate în totalitate în întreprinderea sa încă din anul 2000, anul înfiinţării ei.

Debbie Stothard, activistă pentru drepturile omului în cadrul reţelei ALTSEA, o reţea alternativă a ASEAN, nu a putut în schimb prezenta niciun exemplu concret de aplicarea a noilor norme ONU în ţările care fac parte din această uniune a ţărilor din Asia de Sud-Est. În Myamar, fosta Birmanie, de pildă, concerne străine deposedează abuziv şi câteodată chiar violent proprietari de terenuri din mediul rural.

Stavros Lambrinidis, însărcinat special al UE pentru drepturile omului, a evidenţiat la Geneva că instituţiile de la Bruxelles au publicat recent un set de recomandări întru respectarea drepturilor omului, destinat întrepridenrilor mici şi mijlocii. Norme speciale ale UE pentru întreprinderi care activează în sectoarele petrol şi gaz, informatică şi telecomunicaţii, precum şi pentru firmele de plasare a forţei de muncă vor fi publicate în aprilie 2013, a mai anunţat responsabilul.

John Ruggie a mai explicat că între timp acuzaţiile de încălcare a drepturilor omului aduse unor concerne multinaţionale sunt judecate de instanţele ţării în care aceste concerne îşi au sediul central. Această evoluţie legitimează un oarecare optimism în privinţa respectării, pe viitor, a drepturilor omului. Guvernele par să fi recunoscut că în joc se află însăşi viabilitatea globalizării din punct de vedere social.