Problemele romilor și politica struțului

La recensământul populației și locuinței din 2022, datele parțiale ale Institutului Național de Statistică arată că doar aproximativ 600.000 de persoane s-au identificat ca aparținând etniei rome. Sociologii susțin însă că numărul acestora este de aproximativ două milioane și că cei care își ascund etnia o fac pentru a se proteja de stigmatul societății. Discriminarea romilor se manifestă mai ales în rândul copiilor, cu consecințe de lungă durată.

În urmă cu câteva zile, ministrul Familiei Gabriela Firea a anunțat că ministerul pe care îl conduce va aloca 50 de milioane de euro în cadrul reformei sociale din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru realizarea a 150 de centre de zi pentru copiii din familii sărace. Pentru cei mai săraci dintre săraci, anume pentru copiii din comunitățile unde populația romă este majoritară, vor fi alocați doar 10% din banii destinați acestui program. Ar fi vorba de 5 milioane de euro, o sumă infimă pentru zecile de mii de copii de etnie romă din familiile care trăiesc într-o sărăcie lucie.

Percepția românilor față de romi este în mod constant negativă și se datorează și faptului că presa prezintă opinii ostile la adresa lor ale unor persoane publice, inclusiv ale unor politicieni. Opinii care de cele mai multe ori nu sunt amendate de Consiliul Național al Audiovizualului.

Potrivit unui sondaj IRES din 2020, șapte din zece români nu au încredere în cetățenii de etnie romă. Pe de altă parte, cei care trăiesc împreună cu romii au o încredere de trei ori mai mare decât cei care nu au avut niciodată de-a face cu ei. Percepția este viciată de prejudecăți care generalizează cazurile de trafic de minori, de furt, înșelăciune, cerșetorie, violențe verbale sau fizice.

Percepția greșită că toți interlopii sunt de etnie romă

Este de notorietate cazul Țăndărei, mediatizat de presa română și internațională, în care o bandă din localitate a traficat mii de copii romi în occident, obligându-i să cerșească și să fure. Nu e singurul caz de acest gen care vizează bandele interlope ce operează în statele occidentale și acumulează milioane de euro din exploatarea copiilor romi. Însă percepția că interlopii sunt exclusiv de etnie romă este greșită.

Statisticile arată că 20% dintre copiii romi nu sunt înscriși la școală iar 30% din aceeași comunitate abandonează școala timpuriu. Situația e generată în primul rând de sărăcie, dar și de segregarea și discriminarea la care sunt supuși. De la măsura retrogradă a cadrelor didactice de a nu pune în aceeași bancă elevii români cu cei romi, în cea mai mare parte reclamată și de părinți, până la bullying-ul  la care sunt supuși acești copii, prăpastia dintre vorbe și fapte în ceea ce privește integrarea lor în societate este tot mai adâncă.

Potrivit unui raport recent al asociației Salvați Copiii, la nivelul Uniunii Europene 45% din nașterile în rândul fetelor mai mici de 15 ani provin din România. Față de populația majoritară și de celelalte etnii, nașterile în rândul minorelor de etnie romă sunt mai numeroase, în situația în care se păstrează tradiția căsătoriilor la vârste fragede. De aceea și abandonul școlar în rândul fetelor este mai mare.

Cele două fețe ale lui Traian Băsescu în problema romilor

Promisiunile guvernanților privind integrarea comunității rome au fost mereu praf în ochii guvernelor occidentale, realitatea din România fiind cu totul alta. De pildă, fostul președinte Traian Băsescu, invitat în 2014 la Conferința federală de presă a guvernului german, a declarat că „România are o politică de integrare a minorității rome destul de puternică. Ceea ce vedeți dumneavoastră, în general, umblând prin Europa, este expresia părții de eșec a politicii de integrare a minorității rome la noi acasă.“ În cadrul aceleiași conferințe, Băsescu a spus că România este pregătită să trimită profesori în Germania pentru educarea copiilor de etnie romă. Promisiuni deșarte ale unui președinte care nu o dată a dovedit că are două fețe.

Peste ani, în 2020, fostul președinte, care s-a folosit de voturile romilor în campaniile electorale pentru cele două mandate, avea să-și dea arama pe față, afirmând la un post de televiziune că „grupările de țigani trebuie să înțeleagă că nu pot fi tolerați cu modul lor de viață“. Băsescu a fost amendat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Din păcate, denigrarea romilor de către un fost șef al statului se regăsește în mentalitatea marii majorități a românilor.