Prindeți Moldova!

Moldova nu are guvern și nici o majoritate parlamentară care să învestească un nou executiv. Negocierile se transformă în reglări de conturi, iar semnalele de alarmă care vin din partea UE nu-i mai deranjează pe politicienii moldoveni pretinși „pro-europeni”.

Toți vor să nominalizeze premierul

După o lungă perioadă în care nu s-a negociat deloc, luni, 14 decembrie, PLDM, PD și PL s-au întrunit în ședință. Discuțiile s-au blocat, însă, imediat după ce liberal-democrații au revendicat dreptul de a nominaliza viitorul premier „apolitic” sau „tehnocrat”. Asta după ce PD a anunțat cu două zile înainte că „după ce funcția de premier a fost deținută timp de 6 ani de PLDM, a venit timpul ca PD să dețină această funție”. Poziția PL: „revendicarea PLDM denotă dorința de blocaj – dacă PLDM și PD nu se vor înțelege, ne vom asuma noi funcția de premier, ca să evităm alegerile anticipate”, a menționat liderul PL, Mihai Ghimpu.

Potrivit lui, „în Moldova a mai rămas să fie furat doar asfaltul sovietic”: „Guvernul este un fel de paznic. Când lipsește paznicul, întotdeauna se fură. Situaţia este gravă! Oamenii nu lucrează! Mediul de afaceri practic este blocat! Nu se ştie ce va fi mai departe”, a adăugat Mihai Ghimpu. El a îndemnat PL, PLDM, PD şi „grupul Leancă” să renunţe la condiţii şi să se grăbească să formeze „un guvern profesionist pentru trei ani, care să reabiliteze încrederea cetăţenilor în guvernare”.

PLDM hotărât: Ori depolitizarea instituțiilor, ori anticipate

La rândul său, deputatul PLDM, Tudor Deliu, a spus că liberal-democrații îşi asumă riscul alegerilor anticipate chiar cu riscul de a le pierde. El a adăugat că PLDM va continua să ceară depolitizarea instituţiilor de control. Potrivit lui, PLDM nu va face alianţe de dragul alianţelor, pentru că „cetăţenii au obosit şi guvernanţii pur şi simplu riscă să fie luaţi în furci”. În opinia lui Deliu, situaţia în care s-a pomenit ţara este cauzată de loialitatea unor factori de decizie față de fenomenul corupţiei. El a spus că însăși formațiunea din care face parte are nevoie de o „curăţare pe interior”, lucru care se va întâmpla în timpul apropiat.

Liderul PD, Marian Lupu s-a declarat „șocat” de propunerile PLDM privind modul de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru: „când am aflat că Colegii noștri își rezervă dreptul în egală măsură ca această candidatură să fie una apolitică ori una foarte politică în egală măsură, evident că am rămas șocați, frapați”, a menționat Lupu.

Valeriu Streleț: PD vrea controlul total asupra Moldovei

Iar președintele interimar al PLDM, Valeriu Streleț a acuzat PD că ar vrea să preia controlul total asupra Republicii Moldova, de aceea râvnește să dețină controlul asupra viitorului premier: „Demisia mea din funcţia de premier a fost iniţiată de către democraţi, atunci când au înțeles că nu vor putea să controleze Guvernul. S-a întâmplat după ce am anunțat măsuri drastice, după ce am spus că avem mâinile dezlegate (după arestarea liderului PLDM, Vlad Filat – n.n.) şi am vrut să facem schimbări majore”, a declarat Streleţ. El a precizat că PLDM are cel puțin două candidaturi pentru funcţia de premier, dar a refuzat să spună despre cine este vorba. Presa de la Chișinău a scris că unul dintre potențialii candidați „discutați” în cadrul PLDM ar fi ex-premierul Ion Sturza.

PD avertizează șeful statului

Săptămâna trecută, liderul PL, Mihai Ghimpu a dezvăluit că șeful statului Nicolae Timofti ar intenționa să desemneze în zilele următoare un candidat la funcția de premier chiar și în lipsa unei înțelegeri prealabile cu grupurile parlamentare. Purtătorul de cuvânt al Președinției a confirmat această intenție. Mai mult, președintele interimar al PLDM, Valeriu Streleț, a spus că „președintele nu este obligat de Legea Supremă să desemenze exact acel candidat pe care îl înaintează partidele, ci doar să consulte grupurile parlamentare”. Reacția liderului PD, Marian Lupu, a venit imediat: „După ce preşedintele va face o nominalizare împotriva întregului Parlament aproape, după ce va bloca definitiv negocierile dintre partidele pro-europene, după ce va arunca ţara în anticipate, vom avea un preşedinte responsabil direct de declanşarea anticipatelor şi criza pe care o provoacă. Iar un preşedinte care face asta fiind conştient de situaţia dezastruoasă pe care o creează, nu mai reprezintă ţara, ci un partid sau un grup de interese. Vom avea un preşedinte aflat în captivitate şi va trebuie să găsim în primul rând soluţii să scoatem instituţia prezidenţială din captivitate. Soluţii sunt sigur că sunt, dar să nu anticipăm acum care vor fi acestea”, a declarat Marian Lupu.

UE avertizează Moldova

Pe de altă parte, prietenii europeni ai Moldovei fac presiuni asupra politicienilor moldoveni în vederea soluționării crizei politice și învestirii urgente a unui nou guvern. Înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, a declarat la finalul ultimei reuniuni a Consiliului de Afaceri Externe că „semnalele care vin de la Chișinău sunt din ce în ce mai îngrijorătoare”: „Bruxelles-ul este pregătit întotdeauna să ajute Chișinăul, dar soluția ieșirii din criză se află în mâinile politicienilor moldoveni”, a menționat șefa diplomației europene, adăugând că Republica Moldova trebuie acum „să găsească stabilitate în interesul propriei prosperități”.

Iar comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes Hahn, a menționat, în cadrul unei declarații la TVR-Moldova că „e nevoie de o nouă generaţie de politicieni la Chişinău”. Criza politică interminabilă în care se zbate Republica Moldova a dus la oprirea finanţării pe care Chişinăul o primea de la instituţiile internaţionale. Un guvern interimar nu reprezintă o soluţie. E nevoie de o formulă funcţională pe termen lung, a spus comisarul european. Potrivit lui, „în acest moment, politicienii de la Chişinău sunt lipsiţi de credibilitate şi se impune un suflu proaspăt”.

În același context, analistul politic român, Iulian Chifu, a scris că politicienii moldoveni „se află în situația de a rata definitiv construcția unui viitor pentru Moldova și de a ieși din marasmul unei jumătăți de secol de comunism și patrie sovietică și alți 25 de ani de tranziție”.