1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Preţul terorismului

Andreas Becker, Claudia Stefan17 noiembrie 2015

Pe lângă suferinţă, atentatele de la Paris au şi consecinţe economice. Mai ales turismul şi comerţul ar putea fi sectoarele cele mai afectate.

https://p.dw.com/p/1H72m
Imagine: picture-alliance/dpa/B. Thissen

Cu peste 80 de milioane de turişti anual, Franţa este una dintre cele mai iubite destinaţii de călătorie la nivel mondial. Turismul reprezintă aproximativ 7% din performanţa economică a ţării. Primele indicii că spaima i-ar putea determina pe turişti să evite Parisul sau Franţa în general se reflectă în cotarea la bursă a companiei aeriene Air France şi a marilor lanţuri hoteliere ca Accor, ale căror acţiuni au scăzut puternic la începutul săptămânii.

"Acum fiecare stă pe gânduri dacă să mai viziteze Parisul sau nu. Mulţi nu se vor mai duce", afirmă analistul economic Friedrich Schneider de la Universitatea din Linz. "Scăderea temporară a turismului ar putea provoca pierderi de mai multe sute de milioane de euro", adaugă expertul.

Inevitabil afectate vor fi şi gastronomia, organizatorii de concerte, tururi sau alte activităţi de recreere. "Firmele de asigurări vor percepe tarife mai mari căci într-un oraş cu potenţial de risc ridicat nimeni nu mai vrea să păstreze preţurile de până acum", mai spune Schneider.

Scade consumul?

Pe fondul recentelor atentate, posibilă este şi diminuarea consumului. Cheltuielile cotidiene ale francezilor vor rămâne nemodificate, însă comerţul cu produse de lux ar putea avea de suferit. "În prima jumătate de an după atentate, magazinele de modă ar putea înregistra cifre de afaceri cu 20-30% mai mici", susţine expertul.

După atentatele de la 11 septembrie 2001, comerţul cu amănuntul din SUA s-a redresat rapid. "Cifra de afaceri a fost mai slabă doar în luna septembrie", afirmă economistul-şef al Commerzbank Jörg Krämer. În trei luni de zile de la atacurile teroriste, situaţia s-a stabilizat complet.

Bildergalerie beliebte Reiseziele Frankreich Paris
Imagine: LIONEL BONAVENTURE/AFP/GettyImages

Terorismul i-ar putea pune pe fugă pe investitori, avertizează expertul elveţian Bruno Frey, autorul unui studiu privind influenţa atentatelor asupra investiţiilor străine în Spania şi Grecia, în intervalul 1975-1991. În această perioadă ambele ţări s-au confruntat cu atentate motivate politic. Conform specialistului, investiţiile străine au scăzut cu 14% în Spania, respectiv cu 12% în Grecia.

Consecinţele terorismului se resimt şi în activitatea de comerţ exterior mai ales pe fondul sporirii măsurilor de securitate, explică Frey. Expertul elveţian face trimitere la o analiză internaţională privind tendinţele înregistrate în peste 200 de ţări, între anii 1960-1993, interval în care atentatele teroriste s-au dublat. "Volumul comerţului între două state se reduce cu 4%", spune el.

Investiţiile neproductive

Dimpotrivă, participarea SUA la comerţul mondial n-a scăzut considerabil după loviturile din 2001 - susţine Jörg Krämer. "Sporirea măsurilor de securitate după 9/11 n-a influenţat negativ comerţul mondial."

Cu toate acestea costurile cu suplimentarea forţelor de poliţie, a agenţilor de securitate şi a controlorilor nu sunt deloc de neglijat. Sub aspect economic acestea sunt investiţii neproductive. "Dacă aceste fonduri ar fi investite în educaţie sau infrastructură, productivitatea ar creşte mai mult", susţine Friedrich Schneider.

Frankreich Gedenken nach Terroranschlag Notre Dame Polizist
Imagine: picture alliance/AA/D. Aydemir

Înaintea atentatelor, Franţa avea oricum dificultăţi în reducerea deficitului bugetar şi reechilibrarea datoriilor externe. "De aceea, ţara nu-şi permite să suplimenteze personalul în Poliţie sau servicii secrete cu câteva mii de angajaţi şi să menţină şi celelalte cheltuieli la nivelul de până acum", explică Schneider. "Foarte probabil se vor face economii în alte sectoare."

Operaţiuni militare costisitoare

De fonduri mai mari va fi nevoie mai ales pentru acţiunile militare din afara ţării. Preşedintele Franţei i-a declarat război Statului Islamic (SI). Ca atare, forţele aeriene franceze au bombardat mai multe centre ale organizaţiei teroriste în Siria.

"Extinderea operaţiunilor militare costă mult. Prin urmare, bugetul Franţei va avea şi mai mult de suferit", spune Schneider. Înaintea atacurilor din 13 noiembrie, Comisia Europeană a atras atenţia asupra faptului că Franţa nu va reuşi să ţină sub control deficitul bugetar (la maximum 3% din PIB) în următorii doi ani.

În studiile sale, economistul elveţian Bruno Frey a ajuns la concluzia că "politica nu trebuie să se concentreze în mod unilateral pe forţe militare şi poliţieneşti" în descurajarea terorismului. Mult mai importantă este "înlăturarea motivelor profunde care stau la baza terorismului".

Referitor la impactul terorismului asupra economiei, Frey lansează următoarea teorie: "Într-o economie de piaţă, descentralizarea structurilor de decizie şi producţie este cea mai bună metodă de limitare a consecinţelor terorismului asupra activităţii economice."