Preşedintele, ultima speranţă a democraţilor

La Bucureşti, deputaţii nu s-au mulţumit, la 10 decembrie, să arunce înapoi democraţia şi statul de drept, modificând clandestin Codul Penal astfel încât să fie cât mai la îndemâna parlamentarilor corupţi şi justiţiabili.

În reacţie, diplomaţii americani au subliniat că schimbările reprezintă "un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse".

Potrivit diplomaţilor SUA, această acţiune a Parlamentului reprezintă "o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României. Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească".

Modificările legislative de la 10 decembrie au suscitat şi protestele Ambasadei Germane, ale UE şi ale Olandei. La pachet cu schimbarea operată marţi spre a pune presiune pe justiţie, DNA, ANI şi CCR, deputaţii au atentat grav şi la integritatea celei de-a patra puteri.

Astfel, independenţa justiţiei nu e singura atacată în această neagră zi de marţi. Spre a-şi întări controlul asupra tuturor puterilor, majoritatea parlamentară a trecut, pe şest, prin Camera Deputaţilor, fără dezbateri şi consultări publice, o lege care evacuează în mare măsură, din cetate, libertatea de exprimare şi deci şi a presei, reintroducând ca infracţiune, în Codul Penal, delictul insultei şi calomniei.

Cuplată cu atacul asupra independenţei justiţiei, această re-criminalizare echivalează cu osândirea la închisoare a unor jurnalişti pentru opinii considerate de oamenii puterii ca defăimătoare la adresa lor. Ea riscă să însemne ca atare, practic, punerea pe butuci a libertăţii jurnaliştilor şi, prin urmare, demolarea ultimei redute a democraţiei.

Varii ONG-uri şi organizaţii pentru apărarea drepturilor omului au lansat un protest public, pe cât de viguros, pe atât de îndreptăţit, împotriva acestei noi mostre de dispreţ al puterii USL-iste faţă de normele occidentale şi europene ale democraţiei şi statului de drept.

Centrul pentru Jurnalism Independent, Apador CH, ActiveWatch şi Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet au amintit în context şi de îndelungata istorie a încercărilor de re-criminalizare a calomniei.

Merită recapitulate câteva jaloane ale tentativelor antidemocratice de intimidare a ziariştilor independenţi şi de erodare a libertăţii presei prin intermediul re-criminalizării acestui delict.

Considerate infracţiune sub regim totalitar comunist, insulta, defăimarea, denigrarea, calomnia au fost păstrate în epoca „democraţiei originale”, marca Ion Iliescu, în Codul Penal. Au fost eliminate abia în 2006, după accesul la putere al Alianţei DA, în timpul reformelor tardive de la mijlocul anilor 2000, menite să asigure României accesul în structurile occidentale.

Ulterior, în pofida Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în ciuda jurisprudenţei CEDO şi a recomandărilor OSCR, s-a încercat în repetate rânduri reintroducerea calomniei între delictele penale, respectiv revalidarea ei ca infracţiune, prin intermediul sentinţelor CCR.

Cui prodest? Acţiunea antidemocratică din Camera Deputaţilor are menirea de a asigura elitei politice aflate la putere pârghia necesară intimidării acelor zone din mass-media care nu se află încă sub controlul direct şi absolut al oligarhiei postcomuniste.

ONG-urile care semnează protestul i-au cerut public preşedintelui Traian Băsescu să nu promulge legea prin care calomnia s-a reintrodus, clandestin, în Codul Penal. După marţea neagră a parlamentarismului românesc şeful statului a rămas ultima speranţă pentru apărătorii democraţiei şi ai drepturilor omului în România.