Prezenţe româneşti în toamna literară: Madrid-Göteborg-Berlin

Din fericire, criza monetară euro nu a afectat încă producţia de valori literare şi nici nu a diminuat anvergura unor festivaluri sau tîrguri de carte în care prezenţa românească se evidenţiază cu prisosinţă.

ICR – roadele unei noi strategii în politica culturală

Această performanţă a încetat să mai fie sporadică, ea a dobîndit un caracter durabil, datorat în bună parte şi unor susţinute strategii culturale noi şi eficiente, elaborate şi aplicate de Institutul Cultural Român în diversele capitale europene.

Astfel, ICR Titu Maiorescu din Berlin anunţă într-un recent comunicat de presă că la încheierea Festivalului Internaţional de Literatură de la Berlin, dramaturga Maria Manolescu a fost invitată, alături de alţi 6 tineri colegi selectaţi de Berliner Festspiele, să prezinte publicului cîte o piesă recentă şi să participe la un dialog despre noile tendinţe în teatrul contemporan. De notat că la actuala ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Berlin, ICR a susţinut participarea scriitorilor Constantin Abăluţă, Maria Manolescu şi a graficianului Alexandru Ciubotariu.

De la nord la sud

România este pentru prima oară invitată de onoare la Tîrgul Internaţional de Carte LIBER, cea mai importantă manifestare de profil din Spania. Standul naţional al României la Salonul de Carte, care se desfăşoară în perioada 5-7 octombrie, este organizat de ICR Madrid şi Centrul Naţional al Cărţii din cadrul Institutului Cultural Român. Programele de susţinere a traducerilor, promovate de ICR, au făcut ca Spania, cu peste 40 de titluri de carte, să fie actualmente ţara cu cele mai multe traduceri din literatura română.

În nordul continentului, tot în această toamnă, România îşi face simţită prezenţa la Salonul Internaţional de Carte de la Göteborg, în Suedia, între 22 şi 25 septembrie, cea mai mare manifestare de acest fel din ţările scandinave.

Deviza actualei ediţii este „O limbă trei ţări” fiind evident vorba de limba germană şi de literatura din Austria, Elveţia şi Republica Federală. Iată cîţiva dintre scriitorii de limbă germană invitaţi la Göteborg începînd cu Herta Müller, Alan Posener, Doron Rabinovici, Terezia Mora, Thomas Steinfeld, Peter Stamm, Cornelia Funke, Felicitas Hoppe, Anna Migutsch, Ferdinand von Schirach, Melinda Nadj Abonji. Temele seminariilor la care autorii sunt invitaţi să ia cuvîntul sunt ancorate în actualitatea imediată dar şi în spaţiul mai general al reflexivităţii :”Trei ţări, o limbă, o literatură?” „Portretul mişcat al Europei”, „Pot reţelele de socializare răsturna un dictator?”,  „Lupta pentru o viaţă demnă”.

Consistentă şi prestigioasă este în contextul dat şi cooperarea, contribuţia ICR, la seminariile şi dezbaterile pe podium despre care Dan Shafran, directorul ICR din Stockholm, a avut amabilitatea să ne comunice într-un dialog telefonic cîteva detalii în avanpremieră. De altfel, şi în caietul–program al Tîrgului, colaborarea cu ICR este în repetate rînduri, explicit menţionată, cu precizarea că şi prezenţa Hertei Müller, laureata Premiului Nobel pentru Literatură, se datorează invitaţiei care i-a fost adresată de către ICR Stockholm.

De vorbă cu Dan Shafran

Participarea ICR la Salonul de Carte din Göteborg este mai veche, datează deja din 2006, dar de data aceasta avem un program bogat şi deosebit de interesant. Premiul Marin Sorescu de pildă, pe care ICR îl oferă anual unui scriitor suedez, va fi decernat chiar în seara inaugurării Tîrgului – a menţionat Dan Shafran, la începutul unei treceri în revistă „cronologice” a principalelor evenimente.

(Nota redacţiei: Premiul Marin Sorescu, în valoare de 50.000 de coroane suedeze, este decernat unui autor suedez care desfiinţează graniţe şi creează locuri de întîlnire, care prin opera sa face posibilă comunicarea în diverse forme de expresie culturală. Marin Sorescu este una din cele mai cunoscute personalităţi culturale româneşti din Suedia, unde pînă în prezent au fost publicate în suedeză şase volume de poezie, teatru şi proză).

Ioana Pârvulescu este de asemenea invitata Salonului de carte de la Göteborg. In Suedia i-a apărut în traducere romanul „Viaţa începe vineri”, la editura 2244, specializată în literaturile din ţările riverane la Marea Neagră, înfiinţată de celebra casă Bonnier.

Apoi, desigur „Antologia de poezie românească,” care ne răspunde Dan Shafran, îşi are şi ea istoria ei, datînd din 2007. Organizăm la sediul nostru de la Stockholm un aşa numit duet de poezie, invităm de fiecare dată doi poeţi – un poet român, un poet suedez. Sunt traduse circa 10-15 poezii, are loc lectura acestora, la noi la sediu, urmată de un dialog între cei doi autori. Pe de altă parte, am iniţiat şi un atelier de traduceri la care participă 8 poeţi, de astă dată patru români şi patru suedezi, tineri, să zicem, sub 40 de ani. Stau împreună timp de două săptămîni şi îşi traduc reciproc textele.

Dacă din această cooperare rezultă şi antologia de poezie care este lansată la Tîrg? Da, ea cuprinde 27 de poeţi români, traduşi bineînţeles în suedeză, care au participat atît la salonul de poezie de la noi cît şi la atelierele de traduceri. Traducătorii sunt şi ei mai mulţi, experimentaţi  dar şi tineri poeţi suedezi care au tălmăcit textele colegilor lor români…

Richard Swartz despre limbile „mari şi limbile mici”

Ascultîndu-l pe Dan Shafran relatînd despre aceste performanţe literare, îi amintesc de eseul publicat de scriitorul Richard Swartz în cuprinsul caietului program al tîrgului, despre „Limbile mari şi limbile mici.” Autorul făcea aluzie la o anumită soldiaritate lingvistică : şi limbile mari au nevoie de alte limbi mari, pentru ca literatura lor să intre în circuitul universal. Dar, în situaţii limită, confrutnate cu teroarea dictaturilor, cu totalitarisme ele se pot refugia în „rada culturală a limbilor mici”…

Nu ştiu dacă este vorba de solidaritate – mi-a răspuns Dan Shafran, referindu-se la ediţia viitoare a Tîrgului de la Göeborg cînd  cinci literaturi nordice vor concura între ele.

Revin însă la faptul istoric pomenit de Richard Swartz, cînd editura suedeză Bonnier a publicat scrierile puse la index în timpul nazismului, ale unor scriitori germani, un Stefan Zweig, Thomas Mann, Franz Werfel…

Da, poate fi vorba şi de o solidaritate, dar este interesant că ea venea din partea suedeză în momentul în care Suedia, ca ţară, nu a avut o atitudine prea prietenoasă faţă de evreii din Germania. Editura Bonnier a făcut excepţie. Să nu uităm totuşi că autori germani prestigioşi s-au refugiat în Suedia după război, printre ei şi Nelly Sachs, laureata Premiului Nobel. Au aflat un adăpost dar şi edituri care să-i publice. Mai poate fi amintit aici şi Peter Weiss…Deci, am putea spune că Suedia, limba suedeză, a solidarizat cu scriitori care scriau în limbi de largă  circulaţie dar care dintr-un anumit motiv au fost nevoiţi să-şi părăsească ţara. De altfel, Suedia acordă şi un premiu scriitorilor prigoniţi în ţara lor…

Herta Müller la Göteborg şi la ICR

Şi astfel am ajuns şi la prezenţa Hertei Müller, laureata Nobelului pentru Literatură, aici la Salonul de la Göteborg care mai are un invitat special de calibu greu, pe scriitorul Mario Vargas Llosa, laureat de asemenea al rîvnitului Nobel. Herta Müller inaugurează Tîrgul, participă şi la cîteva seminarii … Cum a primit Herta Müller invitaţia ICR din Stockholm?

Herta a mai fost invitata noastră tot la tîrgul de la Göteborg în 2009 cu un an înainte de Nobel.Tot atunci a fost şi la Stockholm unde a discutat  cu Aris Sioretos despre noul ei roman. Cu acelaşi autor se întîlneşte şi acum. Aşadar nu este prima dată cînd Herta acceptă invitaţia noastră de a veni în Suedia şi de a participa la programele noastre.Şi de data aceasta fără să stea pe gînduri a spus da, că vine şi iată că va participa. Va susţine o prelegere alături de ceilalţi ambasadori ai Austriei şi Elveţiei, ambasadorul Germaniei va participa şi la seminarii. Unul dintre ele va avea ca temă relaţia dintre patrie şi limbă, cu participarea Hertei Müller şi a lui Peter Nadas, deloc întîmplător şi el prezent la Göteborg in urma invitaţiei noastre.El va aduce în discuţia punctul de vedere al unei ţări unde limba a fost foarte aprig, foarte aprins discutată…

Evident, Ungaria ale cărei probleme actuale „identitare”  ridică semne de întrebare şi stîrnesc îngrijorare şi consternare în Europa…Dar am aflat că Herta Müller va mai fi laureata unui premiu la Universitatea din Upsala….

Da, un premiu nu foarte cunoscut în Suedia şi în lume dar totuşi de prestigiu, care a mai revenit şi altor  scriitori de renume şi care îi va fi înmînat la o săptămînă după încheierea Salonului de la Göteborg.

Cultură non-stop

Tot după ce tîrgul îşi va fi închis porţile, în programul ICR de la Stockholm mai figurează şi ale manifestări cu protagonişti de renume…

Vom avea un spectacol cu Ada Milea, după „Apolodor” a lui Gellu Naum, un spectacol la care va fi prezentă şi  Herta Müller, la finele lunii septembrie. Vor fi lansate  trei cărţi noi, va fi publicată corespondenţa lui Paul Celan cu Nelly Sachs, avem de gînd să colaborăm şi la acest mare eveniment editorial, cu o dezbatere găzduită aici la Stockholm. Vom mai invita şi cîteva poete din România, Denisa Comănescu, Daniela Crăsnaru, Carmen Firan  … mi-a mai dezvăluit în avanpremieră, Dan Shafran.

P.S.Şi încă o veste bună, din Germania de astă dată. Norman Manea este laureatul prestigiosului Premiu Nelly Sachs, decernat de oraşul Dortmund. Juriul şi-a comunicat decizia argumentînd-o astfel: "Impresionantul, virtuosul roman autoportret  al autorului <Întoarcerea huliganului>, cutezător atît sub aspect moral cît şi stilistic, dezvăluie, pe fundalul propriei biografii, straniile straturi de profunzime ale istoriei româneşti”.

Premiul Nelly Sachs este decernat începînd din 1961  la fiecare doi ani. Printre laureaţii săi se numără Nadine Gordimer, Christa Wolf, Margret Atwood. Norman Manea va lua în primire pe 4 decembrie la Dortmund, celebra distincţie literară.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Alina Kühnel