Precupeții politici de pe piața Educației

De mai bine de trei decenii, fiecare ministru al Educației din cei peste treizeci care s-au perindat în guvernele de orice culoare politică vor fi fost nu a lăsat piatră pe piatră. Bruma de reformă pe care o începuse unul a fost distrusă din temelii de cel care i-a urmat. Politicul a fost de fiecare dată arhitectul dezastrului din sistem.

Programul „România Educată“ inițiat de președintele Klaus Iohannis în 2016 a ajuns pe mâinile ministrului Educației Sorin Cîmpeanu. În șase ani, singura inițiativă notabilă a președintelui a fost să schimbe radical constituția corpului educațional astfel încât educația să fie pilonul de bază al dezvoltării societății.

Ne-am așteptat ca proiectul președintelui să prindă contur încă din primul an, cu atât mai mult cu cât profesia președintelui este aceea de dascăl. Dar proiectul prezidențial bate pasul pe loc. În aceeași serie a promisiunilor deșarte reamintesc declarația lui Klaus Iohannis înaintea Summitului de la Sibiu din 2019: „Pot să vă promit că peste puțin timp vom fi și în Schengen și vom scăpa și de MCV“.

Ce înseamnă „peste puțin timp“ pentru locatarul de la Cotroceni? Au trecut trei ani de la declarația președintelui, iar rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare sunt la fel de critice, dacă nu mai mult, mai ales în privința Justiției subordonate politic. Cât privește primirea României în spațiul Schengen, nici un motiv de optimism nu se arată la orizont.

Heirupismul președintelui și al ministrului Educației

USR a transmis un comunicat prin care critică proiectele de lege inițiate de ministrul Educației Sorin Cîmpeanu împreună cu președintele Iohannis, care ar urma să intre în dezbaterea Parlamentului începând cu sesiunea din toamnă. Ministrul Cîmpeanu susține că proiectele legislative au angajat zeci de dezbateri ale corpului educațional, numai că rezultatele acestor dezbateri nu au fost niciodată făcute publice.

În același comunicat, USR susține că proiectele lui Cîmpeanu sunt „antiliberale“ și că „amplifică politizarea educației și controlul politic central al acesteia“. Cât despre programul „România Educată“, USR îl consideră a fi „simbolul ratării președintelui Klaus Iohannis“. Asta pe bună dreptate, din moment ce după șase ani de la lansarea programului prezidențial, 42% dintre elevi sunt analfabeți funcționali iar numărul acestora este în creștere.

În momentul de față, doar 15% din unitățile școlare au grupuri sanitare pentru elevii cu dizabilități, iar sute de școli, cu precădere din mediul rural, au WC-urile în curte, fără apă curentă și canalizare. Printre mizele „României Educate“ care vor trebui să fie realizate până în 2030 se numără scăderea ratei abandonului școlar de la 15% la nivel național (în mediul rural rata este de 26%) la 10%, reducerea la jumătate a analfabetismului funcțional, iar minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani să fie absolvenți de studii superioare. Potrivit datelor furnizate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), în 2020 procentul a fost de 25%, iar media la nivelul Uniunii Europene de 41%. Și la acest indicator suntem pe ultimul loc în UE.

Heirupismul programului „România Educată“ se vede de la o poștă. Demagogia președintelui și a ministrului Cîmpeanu, așijderea. Și asta pentru că e de domeniul absurdului să recuperezi în 8 ani, până în 2030, ceea ce nu ai realizat în trei decenii în care Educația a fost ruda săracă a alocării bugetare, unde ne plasăm pe penultimul loc în UE, a programelor de investiții, a formării specialiștilor care să pună în aplicare programe integrate, sistemice.

Algoritmul politic face ravagii în învățământ

Politizarea învățământului a început odată cu „democrația originală“ a lui Iliescu, atunci când orice funcție de conducere din toate sferele societății era ocupată doar prin dispoziția „oamenilor de bine“ din FSN. Ordinul de numire venea „de sus“, ca o recompensă pentru serviciile aduse partidului de către viitorii șefi de instituții. De la industria mineritului ori a metalurgiei până la Sănătate, Educație sau Justiție fiecare șef din domeniile respective avea un șef politic din partidul unic FSN.

De 32 de ani nimic nu s-a schimbat. Doar că odată cu trecerea anilor și formarea alianțelor politice, pentru exercitarea puterii partidele au apelat la metoda împărțirii funcțiilor de conducere în diverse domenii în baza algoritmului politic. Nu a contat valoarea persoanei care urma să ocupe o funcție, ci carnetul de partid.

Inspectorii școlari, managerii de spitale, directorii companiilor de stat, inspectorii financiari sunt printre cei mai subordonați șefi numiți pe baza algoritmului politic.

Până a se asocia cu PSD la guvernare în noiembrie 2021, PNL controla aproape toate posturile de conducere din cadrul inspectoratelor școlare județene. După nici o jumătate de an, liberalii au cedat social-democraților o treime din posturile pe care partidul le controlase. Și e abia începutul. Conform algoritmului, PSD va cere partea leului. Prin șantaje și joc de glezne probabil că o vor și obține. Programul „România Educată“ se dovedește a fi „România Educată Politic“.