Pot exista urmări pe termen lung după vaccinul anti-Covid?

Fotbalistul Joshua Kimmich de la FC Bayern a declanșat printr-un interviu transmis la postul TV Sky o discuție pe o temă deloc nouă în rândurile celor nevaccinați: Kimmich ar avea îndoieli privind vaccinul, deoarece nu s-ar cunoaște posibilele efecte secundare pe termen lung după administrarea serului. Cam 25% din populația Germaniei este în continuare nevaccinată împotriva COVID-19. Unele persoane nevaccinate indică drept motiv pentru evitarea serului teama de posibilele urmări pe termen lung ale acestuia. Scepticii publică pe Twitter exemple de la alte vaccinuri, precum cel împotriva gripei porcine, care ar fi avut în opinia lor efecte secundare pe termen lung. Sunt adevărate însă aceste afirmații? Răspundem în continuare celor mai importante întrebări.

Cum se deosebesc reacțiile adverse la vaccin, efectele secundare și urmările pe termen lung?

Reacțiile adverse au loc de regulă la scurt timp după injectarea serului și se pot întinde pe mai multe zile - la actualele vaccinuri anti-coronavirus astfel de reacții sunt, de exemplu, dureri la locul unde a fost făcută injecția sau dureri de cap. Astfel de reacții ale corpului arată că sistemul imunitar interacționează cu vaccinul.

Efectele secundare sunt așa-numite reacții mai puternice la vaccin. Ele sunt "o reacție nedorită a corpului la vaccin, care are loc pe lângă reacțiile adverse normale", explică Christine Falk, președinta Societății Germane pentru Imunologie și profesoară la Institutul pentru Imunologia Transplanturilor din Hanovra, în dialog cu DW. Acestea sunt mai grave decât reacțiile normale și pot genera daune organismului care ar putea influența sănătatea pe termen lung a persoanei afectate. Efecte adverse foarte rare, ca trombozele cerebrale și miocarditele, s-au descoperit deja la vaccinurile anti-COVID-19.

Denumirea populară de "urmări pe termen lung" nu poate fi separată, în cazul vaccinurilor, de efectele secundare. Este vorba tot de astfel de efecte adverse, care pot fi puse pe seama vaccinurilor abia după o anumită perioadă, a explicat imunologul Carsten Watzl într-o postare pe Twitter devenită virală. Un exemplu: când o reacție secundară apare doar la o persoană dintr-un milion, aceasta va fi descoperită de abia după ce vor fi fost deja vaccinate mai multe milioane de persoane.

Avantajul la vaccinurile anti-COVID-19 este că deja au fost injectate la nivel mondial peste 6,8 miliarde de doze - astfel au fost descoperite repede efectele adverse rare. "Pentru că au fost deja vaccinați atât de mulți oameni și pentru că injectarea s-a petrecut deja cu multe luni în urmă, în numeroase cazuri, suntem acum siguri în ceea ce privește posibilele reacții secundare", spune imunologul Förster.

Cum se explică trombozele provocate de serul AstraZeneca, inițial nedescoperite?

Este vorba de un efect secundar foarte rar, descoperit abia după ce vaccinul produs de AstraZeneca a fost introdus în utilizare de oficiile sanitare, confirmă Förster. Printre cazuri s-au înregistrat și unele grave, cu cheaguri de sânge formate în mai multe locuri sau în locuri neobișnuite (de exemplu în creier, în venele sinusale). "Studiile efectuate înaintea aprobării unui vaccin descoperă reacțiile secundare mai dese, pe cele rare din păcate nu, din cauza numărului relativ redus de cazuri", explică și specialista în imunologie Falk. De aceea, aceste efecte secundare grave ar fi fost descoperite abia după omologarea vaccinului.

Potrivit autorităților sanitare din Australia, o astfel de tromboză are loc doar la patru până la șase persoane dintr-un milion vaccinate cu serul AstraZeneca.

Majoritatea trombozelor au fost înregistrate de regulă la două până la trei săptămâni după vaccinare, cu precădere la persoane sub 60 de ani, potrivit Centralei federale pentru educație sanitară. De aceea, în Germania se aplică de la 1 aprilie recomandarea de a vaccina cu serul AstraZeneca doar persoane trecute de 60 de ani. Când astfel de efecte adverse sunt descoperite la timp, atunci ele pot fi și tratate.

Cât durează până când corpul procesează vaccinul?

Vaccinurile anti-coronavirus omologate în UE sunt de două feluri: serurile pe tehnologie mRNA de la Biontech-Pfizer și Moderna și vaccinurile-vector de la AstraZeneca și Johnson & Johnson. "Vorbim aici de câteva zile sau săptămâni până când corpul procesează complet substanțele introduse prin serul injectat iar acestea nu se mai află în organism", explică experta în imunologie Falk - și este valabil pentru ambele tipuri de vaccin.

Mai detaliat: vaccinurile mRNA conțin așa-numita amprentă genetică a unei anumite părți a virusului - după ce aceasta este introdusă în corp prin vaccin, sistemul imunitar reacționează și creează anticorpi împotriva acestei mici particule. În final, potrivit datelor furnizate de Biontech-Pfizer, particula mRNA este eliminată complet din organism - ceea ce înseamnă că nu poate provoca urmări pe termen lung în organism. "Nu există niciun fel de motive pentru eventuale reacții întârziate", spune și Reinhold Förster pentru DW.

Și vaccinurile vector conțin o amprentă pentru o anumită componentă a virusului și stimulează sistemul imunitar să creeze anticorpi. Aceste seruri de tip vector sunt procesate și eliminate complet în scurt timp, potrivit Centralei federale pentru educație sanitară - și nu pot nici ele prin urmare să provoace reacții secundare întârziate. 

Au fost la alte vaccinuri descoperite reacții secundare abia după mai mulți ani de la injectare?

La vaccinul Pandemrix, împotriva gripei porcine, s-a descoperit un efect advers foarte rar, la mai mult timp după introducerea serului: este vorba de narcolepsie, o boală a somnului. Au fost vaccinați la început doar puțini oameni cu acest ser iar reacția secundară a fost pusă pe seama vaccinului în cauză abia după câteva luni după ce mai multe persoane fuseseră vaccinate. "Faptul că a fost descoperit acest efect advers nu are de-a face cu observarea pe timp îndelungat a celor vaccinați, până la descoperirea problemei, ci cu faptul că foarte multe persoane au fost până la urmă vaccinate", explică imunologul Förster intervievat de DW. Efectele adverse extrem de rare pot fi descoperite în general doar după ce există un grup mare de persoane vaccinate.

Această reacție adversă amintită a vaccinului Pandemrix a avut loc în interval de câteva săptămâni la câțiva copii și tineri cu vârste între 4 și 19 ani. Potrivit studiilor epidemiologice, ar fi vorba de două până la șase cazuri suplimentare de narcolepsie la 100.000 de doze injctate copiilor și tinerilor. Acest vaccin nu se mai utilizează în prezent în UE.

Ce efecte adverse au fost anunțate după vaccinarea anti-COVID-19?

Efecte adverse cunoscute și în același timp foarte rare prezentate în raportul de siguranță întocmit de Institutul Paul Ehrlich sunt, de exemplu: miocardita și pericardita, ambele inflamări la nivelul inimii - deși la cazurile menționate încă nu s-a reușit stabilirea unei relații cauzale clare. S-au mai înregistrat reacții de șoc anafilactic, tromboze sinusale, sindromul Guillain Barré, precum și trombocitopenie și trombocitopenie imună. În raportul de siguranță lunar actualizat al Institutului Paul Ehrlich pot fi citite și alte informații, de exemplu privind frecvența acestor reacții secundare.

Concluzia: Experți germani în imunologie exclud posibilitatea unor urmări pe termen lung după vaccinarea anti-COVID-19. Corpul reacționează deja după vaccin sau la câteva săptămâni distanță - putând suferi de pe urma unor efecte adverse mai puternice. Acestea pot fi în cel mai rău caz tromboze sinusale sau miocardite, care pot influența negativ sănătatea pe termen lung a celor afectați. Pe plan mondial au fost deja injectate aproape șapte miliarde de doze de vaccin anti-coronavirus, ceea ce a făcut posibilă și descoperirea efectelor adverse foarte rare. Studii științifice privind posibile urmări pe termen lung nu există deocamdată.

Dar urmări pe termen lung, în sensul reacțiilor adverse întârziate, de care se tem unii dintre cei care resping vaccinurile, nu sunt considerate posibile de experții intervievați de noi și nu s-au înregistrat nici la alte vaccinuri anterioare. Asta deoarece corpul procesează și elimină rapid substanțele injectate, ceea ce face imposibilă provocarea unor alte reacții adverse târzii.