Poate Bulgaria apăra graniţa de est a NATO?

În calitate de membră a NATO, Bulgaria este responsabilă pentru apărarea unei fâşii de 354 de kilometri din graniţa estică a NATO. Acest litoral bulgăresc la Marea Neagră se află la o depărtare de nici 500 de kilometri de Crimeea şi se învecinează direct cu zona de operaţii a flotei ruseşti de la Marea Neagră şi a avioanelor ruseşti de recunoaştere. Bulgaria are deci pe de-o parte obligaţia de a contribui la monitorizarea activităţilor militare ruseşti din şi deasupra Mării Negre. Pe de altă parte, la Sofia se află la putere un guvern dominat de socialişti, prin tradiţie favorabili Moscovei, care încearcă să se împartă între obligaţiile pe care le are faţă de NATO şi UE şi simpatiile faţă de Rusia.

Aceste simpatii faţă de fratele slav de la răsărit sunt adânc înrădăcinate şi în părţi ale societăţii bulgare, ceea ce a produs o falie adâncă în interiorul naţiunii. Curentul filo-rus a intrat în coliziune cu teama, perceptibilă mai ales în presă, că Bulgaria s-ar putea trezi rapid implicată într-un conflict la Marea Neagră. Pentru un astfel de scenariu, ţara nu este pregătită din punct de vedere militar. De aceea, dezbaterea publică despre potenţialele primejdii şi opţiunile ţării în cazul agravării situaţiei a ajuns în momentul de faţă la paroxism.

În numele NATO cu avioane ruseşti împotriva Rusiei?

Într-un raport al Ministerului bulgar al Apărării, citat de agenţia BTA, se arată că navele de război ale Bulgariei sunt prea vechi pentru a face faţă cerinţelor actuale. Generalul Sabi Sabev, care îşi încheie mandatul de reprezentant al Bulgariei la Cartierul General al NATO din Bruxelles, critică deschis reformele militare din Bulgaria. El a declarat public că reducerile de personal şi economiile făcute la înzestrare şi infrastructură au slăbit forţele armate. În consecinţă, Bulgaria nu mai este în stare să-şi îndeplinească obligaţiile ce-i revin ca stat aflat la graniţa de est a NATO, a declarat Sabev într-un interviu oferit agenţiei BTA.

Fostul ministru bulgar al Apărării, generalul (r.) Aniu Anghelov, a declarat la rândul său pentru DW că şi aviaţia se confruntă cu probleme grave. "Putem pleca de la premisa că aviaţia nu poate proteja spaţiul aerian bulgar decât în condiţiile unui efort enorm", a declarat Anghelov. Potrivit estimărilor sale, avioanele de vânătoare bulgăreşti de tip MIG 21, de fabricaţie sovietică, nu sunt decât parţial în stare de funcţionare.

Mass media bulgare exprimă temerea că provenienţa rusească a avioanelor militare şi a echipamentelor de supraveghere radar ar putea constitui un mare avantaj pentru Rusia în caz de conflict la Marea Neagră. În mai multe publicaţii s-a speculat pe marginea riscului ca Rusia să inducă în eroare staţiile radar în caz de război, fiindcă ştie exact ce aparatură se află în uz.

Potrivit ministrului bulgar al Apărării, Anghel Naidenov, numărul zborurilor ruseşti de recunoaştere în zona Mării Negre a crescut considerabil de la începutul anului. De aceea avioanele bulgăreşti "trebuie să se ridice de la sol pentru a le controla, iar astfel de incidente au loc zilnic". Ministrul a adăugat că nu ştie exact ce echipamente au la bord avioanele ruseşti de recunoaştere, tip Iliuşin 20, şi ce fel de misiuni execută. Ziarele bulgăreşti exprimă însă temerea că avioanele ruseşti ţin sub observaţie instalaţiile radar.

Totuşi, în ciuda tuturor temerilor şi scenariilor de groază vehiculate de presă, fostul ministru al Apărării, Todor Tagarev, nu crede că Bulgaria se află în faţa unui pericol iminent. El apreciază că Rusia nu ar ataca o ţară membră a NATO, fiindcă aceasta ar duce automat la o ripostă comună a tuturor ţărilor alianţei, conform articolului 5 din tratatul pe care l-au semnat.

Dar, ca o măsură de precauţie, SUA şi NATO au decis să-şi sporească prezenţa în zona Mării Negre. Pentagonul a trimis între timp încă o navă de război spre Marea Neagră. Distrugătorul "USS Donald Cook" va depăşi Strâmtoarea Bosforului în termen de o săptămână, s-a anunţat luni la Washington. Prin această decizie, armata americană vrea să transmită un semnal de sprijin către aliaţii est-europeni, după anexarea Crimeei de către Rusia. Luna trecută, SUA trmisese deja temporar în apele Mării Negre distrugătorul "USS Truxtun". Concomitent, aviaţia americană a dislocat avioane de luptă tip F-16 în România, pentru a participa la un exerciţiu militar al NATO, programat să se desfăşoare încă în acestă lună în zona Mării Negre. În plus, de câteva săptămâni, avioanele de recunoaştere AWACS ale NATO survolează şi spaţiile aeriene ale Poloniei şi României.