1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

PDM se opune, comunitatea internațională susține noul guvern

10 iunie 2019

Frământările continuă la Chișinău între guvernarea de facto și guvernarea de jure. Puterea nu a fost transferată încă de fostul guvern, controlat de PDM și oligarhul Vlad Plahotniuc, cabinetului condus de Maia Sandu.

https://p.dw.com/p/3K8ft
Igor Dodon și Adrian Năstase în Parlamentul din Republica Moldova
Igor Dodon și Adrian Năstase în Parlamentul din Republica MoldovaImagine: DW/E. Coval

Noul guvern, votat săptămâna trecută de Parlament, s-a întrunit luni în prima sa ședință. Aceasta a avut loc la Parlament. La propunerea noului ministru de Interne, Andrei Năstase, a fost demis din funcție șefului Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, care, cu o zi înainte, spunea că ministrul său de interne este Alexandru Jizdan (ministru în guvernul Filip). În locul acestuia a fost desemnat fostul judecător Gheorghe Balan.

Năstase le-a cerut polițiștilor, în cadrul ședinței, să refuze să participe la provocările care sunt puse la cale de cei care se opun transferului pașnic al puterii: „Refuzați orice provocare din partea rămășițelor regimului Plahotniuc. Îi atenționez pe cei care se țin aproape de regimul Plahotniuc: această situație nu mai poate continua. Nicio instituție aflată în slujba regimului nu se poate plasa deasupra Constituției. Nu fiți victime ale dezinformărilor și manipulării. Frica nu vă poate face viața mai bună”, le-a spus Năstase polițiștilor.

El a comunicat că i-a transmis un demers oficial vechiului ministru de interne, Alexandru Jizdan, în care l-a invitat la Parlament, pentru a stabili procedurile de transfer legal și pașnic a puterii. Jizdan însă nu i-a răspuns.

Maia Sandu se adresează cetățenilor: „Scăpați de frică și fiți uniți!”

Noul premier, Maia Sandu, a chemat cetățenii să scape de frică și să fie uniți. Nou premier a spus că va transmite o scrisoare Consiliului Europei și Comisiei de la Veneția în legătură cu deciziile „arbitrare și ilegale”, din ultimele zile, ale Curții Constituționale de la Chișinău. „Există multe speculații în presă. Deoligarhizarea țării a stat la baza votului comun ACUM-PSRM. Moldova devenise un stat izolat din cauza unui dictator care și-a ieșit din minți. Votul din Parlament nu a fost vreodată despre federalizare. Rog să înceteze toate speculațiile!”, a menționat Maia Sandu. Ea le-a cerut în mod repetat instituțiilor de forță să nu blocheze activitatea instituților de stat.

În paralel, în clădirea guvernului, Pavel Filip, premierul fruntaș PDM, a convocat și el în ședință „miniștrii, secretarii de stat, șefii de agenții și instituții publice pentru a discuta despre modul de funcționare a guvernului în contextul actualei situații politice”. Formularea îi aparține lui Pavel Filip, care a asigurat, într-o postare pe Facebook, că „instituțiile publice vor funcționa în regim normal”.

După ședința noului Guvern, Dodon a venit la Parlament și a făcut declarații de presă. El a denunțat presiuni fără precedent asupra familiei sale și i-a cerut public liderului PDM, Vlad Plahotniuc, să nu-i atingă familia. Potrivit lui, PDM are câteva modalități de a-l înlătura de la putere, inclusiv prin „șantaj asupra familiei” sau chiar „lichidarea sa fizică”. „Eu știu cu cine am de-a face! Niciodată nu o să-i iert (lui Plahotniuc) lacrimile de aseară ale soției”, a menționat Dodon.

Scenariile lui Dodon

Potrivit lui Igor Dodon, Plahotniuc are câteva scenarii pentru „a scăpa” de el, pentru ca Pavel Filip să semneze orice din poziția de președinte interimar: arestarea sa; șantajul asupra familiei - „arestarea familiei și a copiilor mei, pentru a mă soma să demisionez”; lichidarea fizică. „Speranța lor este că îmi voi lua familia și voi fugi din țară. Îi avertizez că nu va fi niciun fel de cedare și nu voi scrie cerere, indiferent de toată murdăria și șantajul care va fi pe parcursul următoarelor ore, zile. Nu atingeți familia, domnule Plahotniuc!”, a spus Dodon.

În opinia sa, sunt trei scenarii după care poate evolua situația în Republica Moldova. Primul, considerat „cel mai bun” de către Dodon, este „începutul activității legale în toate instituțiile de stat și transmiterea pașnică a puterii de la cei care încearcă să o mai controleze către noul Guvern condus de Maia Sandu”. „Probabilitatea acestui scenariu este mare și depinde de partenerii externi”, a spus Igor Dodon.

Al doilea scenariu ar fi „cel al uzurpatorilor din PDM”. Nu va fi luat în considerare ceea ce se întâmplă în Parlament și se va insista pe alegerile anticipate la 6 septembrie. „Acest scenariu nu are izbândă”, crede Dodon. Al treilea scenariu ține de destabilizarea situației în Republica Moldova, „inclusiv cu prețul vărsării de sânge și, din informațiile de care dispun, reiese că Plahotniuc merge anume pe acest scenariu”, a menționat președintele Igor Dodon.

El a spus că a avut luni o întrevedere cu ambasadorii acreditați în Republica Moldova. La întrevedere au participat 30 de șefi de misiuni și reprezentanți ai organizațiilor internaționale din 31 de misiuni acreditate în Republica Moldova, cu reședința la Chișinău. „Am vorbit despre riscurile și perspectivele de dezvoltare a situației. Am apreciat recunoașterea noului Parlament și Guvern de către partenerii noștri externi, inclusiv UE, SUA și Federația Rusă. Am reiterat că, în calitate de președinte, voi conlucra activ cu Guvernul Maiei Sandu și majoritatea parlamentară creată de ACUM și PSRM cu scopul implementării reformelor necesare și schimbării sistemului criminal-oligarhic”, a menționat Igor Dodon.

PDM nu renunță la anticipate, dar vrea dialog politic cu PSRM și ACUM

Între timp, decretul privind dizolvarea Parlamentului, semnat duminică de vechiul premier, Pavel Filip, în calitate de președinte interimar (așa a decis Curtea Constituțională) a fost publicat în „Monitorul Oficial”. Potrivit acestuia, la 6 septembrie 2019 ar urma să aibă loc alegeri anticipate. Iar PDM a anunțat despre inițierea unei campanii de colectare a semnăturilor pentru demiterea şefului statului, Igor Dodon.

Luni, după o întrevedere avută cu ambasadorii acreditați în Republica Moldova, vicepreședintele PDM, Andrian Candu, a declarat că s-a intrat într-un „blocaj juridic”. El a spus că mesajele care vin de peste hotare „nu pot avea efect juridic în Republica Moldova” și că el, „ca om de stat”, se conduce de deciziile Curții Constituționale. „Soluții juridice la actualul blocaj sunt puține sau deloc”, a menționat el, precizând că PDM invită PSRM și ACUM la dialog în vederea identificării unei soluții. „Politicul trebuie să găsească soluțiile politice. Și aici mâna este liberă”. Totuși, Candu a subliniat că hotărârile Curții Constituționale nu pot fi anulate și a vorbit despre Guvernul învestit vineri ca despre „așa-numitul guvern nelegal și nelegitim”. Candu a sugerat că nu va renunța la ideea organizării alegerilor parlamentare anticipate, dar că PDM ar fi dispus să revină asupra datei organizării acestora și ar accepta să discute cu PSRM și ACUM despre accesul privilegiat al PDM la resursele administrative. „PDM nu se ține de putere, dar venirea și plecarea de la putere trebuie să se facă legal. De aceea am cerut să fie organizate alegeri anticipate”, a menționat Candu.

El a îndemnat funcționarii publici să-și exercite în continuare atribuțiile în conformitate cu legea și a numit temerile exprimate de Igor Dodon, vizând presiunile care s-ar exercita asupra sa, „declarații stupide prin care încearcă să se victimizeze sau să incite spiritele”.

Reacții internaționale

Comunitatea internațională a reacționat rapid la pericolul dualității puterii în Republica Moldova. Cel mai tranșant a fost mesajul UE, care se declară deschisă pentru colaborarea cu „Guvernul legitimat democratic”. Într-o notă emisă de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, și Comisarul European pentru Politica de Extinere și Vecinătate, Johannes Hahn, se menționează că „UE este pregătită să colaboreze cu Guvernul legitimat democratic, pe baza unui angajament reciproc față de reforme și a principiilor fundamentale consacrate în Acordul de Asociere”.

A urmat reacția NATO, care a chemat forțele politice din Moldova să-și rezolve divergențele prin dialog, iar apoi reacția Departamentului de Stat al SUA, care a invitat „toate partidele din Republica Moldova să manifeste reținere și să convină la un acord comun asupra unui viitor parcurs politic. Alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive și au respectat drepturile fundamentale. Voința poporului moldovenesc exprimată în acele alegeri trebuie respectată fără amestec”, menționează Departamentul de Stat al SUA.

Președintele în exercițiu al OSCE, ministrul Afacerilor Externe și Europene al Slovaciei, Miroslav Lajčák, a îndemnat toate forțele politice din Republica Moldova să depășească criza politică actuală prin dialog, acționând în baza Constituției Republicii Moldova și respectând principiile democratice și statul de drept. „Președinția OSCE urmărește criza politică din Republica Moldova cu mare îngrijorare. Cetățenii Republicii Moldova au nevoie de o soluție politică pentru actuala criză și stabilitate pentru a asigura parcursul european al țării”, a spus Lajčák. „Dialogul pașnic, democrația și statul de drept sunt esențiale pentru a preveni escaladarea tensiunilor”, a adăugat președintele în exercițiu al OSCE.

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, se declară „extrem de îngrijorat în legătură cu ultimele evoluții din Republica Moldova” și spune că va cere „avizul urgent al Comisiei de la Veneția cu privire la ultimele decizii, inclusiv cele vizând condițiile de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova”. Potrivit lui, „deciziile recente ale Curții Constituționale sunt greu de înțeles și par arbitrare în lumina textului Constituției și a standardelor internaționale de drept”.

Guvernul de la București a emis un comunicat prin care menționează că urmărește derularea evenimentelor politice din Moldova și face apel catre forțele politice să respecte procesul democratic. „România, ca stat care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene și care susține ferm parcursul european al Republicii Moldova, face un apel la toate forțele politice să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie 2019”.

La rândul său, Ministerul ucrainean de Externe și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu evoluția situației politice din Republica Moldova, exprimând disponibilitatea Ucrainei de a oferi asistență în rezolvarea problemelor. „Invităm forțele politice din Moldova să acționeze în cadru legal, să soluționeze litigiile prin intermediul dialogului politic, pentru a evita o luptă pentru putere. Important pentru țară și securitatea din regiune este prevenirea unor interferențe externe care vizează implementarea scenariului rus de federalizare a țării”.

Federația Rusă a salutat formarea noului Guvern de la Chișinău și anunță că așteaptă să colaboreze cu noile autorități din Republica Moldova. „Suntem gata să colaborăm cu autoritățile alese în mod democratic ale Republicii Moldova, pentru a restabili relațiile reciproc avantajoase în conformitate cu prevederile Tratatului de prietenie și cooperare din 2001. (…) Singura modalitate posibilă de a soluționa criza politică internă din Moldova este dialogul tuturor forțelor politice responsabile, în conformitate cu principiile democratice general acceptate”, se arată într-un comunicat al Ministerului rus de Externe.

Armata a anunțat că nu se va implica în criză

Armata Republicii Moldova a anunțat într-un comunicat că nu se va implica în criza care a apărut și va rămâne în afara jocurilor politice. „Atât timp cât nu există certitudine clară în situatia politică din țară, Armata Națională se subordonează doar ordinii constituționale. Armata Națională își continuă activitatea în mod obișnuit, nu se implică în criză și va rămâne în afara jocurilor politice”. Iar „pentru a reduce riscul unei escaladări (...) accesul în toate unitățile militare și instituțiile Ministerului Apărării este interzis pentru oricine în afara personalului instituției, pe termen limitat, în funcție de evoluția situației”, se arată în comunicatul citat.

Noul șef al Legislativului (ales vineri prin votul PSRM și ACUM), Zinaida Greceanîi, a anunțat că secretariatul Parlamentului și-a reluat activitatea, se fac schimbările necesare pe site-ul Parlamentului, iar toți șefii de direcții din cadrul Legislativului s-au conformat.

Momentan, are loc ședința plenară a Parlamentului, urmând a fi constituită o comisie de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.