"Pașii mici" ai președinției germane în OSCE

Pe finalul președinției germane a OSCE, s-a reușit totuşi dezgheţarea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol. După semnarea, în vara acestui an la Berlin a unui nou protocol, părțile ar fi ajuns la anumite înțelegeri. Cu toate acestea, soluţionarea conflictului transnistrean este un proiect de durată, care va presupune cedări şi compromisuri din ambele părți.

De ce a fost ales proiectul pașilor mici

După semnarea la Berlin a unei foi de parcurs, care prevede tactica pașilor mici, dar concreți în soluționarea problemelor stringente în relaţia dintre cele două maluri, experții de la Chișinău au criticat dur unele prevederi din acest document. Printre cele mai aprige acuzații este aceea că protocolul de la Berlin este total dezavantajos pentru Republica Moldova şi că ţara va avea mult de pierdut.

În pofida acestor acuzații, reprezentantul special al președinției germane a OSCE, Cord Meier-Klodt, care s-a aflat în aceste zile într-o ultimă vizită oficială în Republica Moldova, a dat o apreciere pozitivă președinției Germaniei în procesul de reglementare a conflictului.

„Dacă comparăm președinția OSCE cu un maraton, am putea spune că suntem pe ultima mie de metri. Este a șaptea mea vizită în regiune la Chișinău și Tiraspol. Este o perioadă de timp mai specială, deoarece avem o perioadă electorală pe ambele maluri. Dar aceasta nu este o scuză pentru a ne odihni și îmi pare bine să vă informez că procesul este în curs. Am luat în considerare criticele și părerile societății civile. Am spus sincer că nu suntem de acord cu o parte din aceste acuzații, dar sunt bucuros că a existat o asemenea abordare. Personal, consider că una din cele mai mari probleme în soluționarea problemei transnistrene este faptul că este prea jos în ierarhia priorităților, oamenilor, societății moldovenești. De aceea, am încercat să abordăm această practică a pașilor mici. Am rugat societatea civilă să ne ajute în crearea unei viziuni care ne va permite soluţionarea acestui conflict. Am ferma convingere, că problema diferendului transnistrean trebuie să fie în topul priorităților”, a declarat pentru DW, Cord Meier-Klodt.

Un nou concept privind reglementarea diferendului transnistrean

După mai multe întâlniri cu negociatorii de la Tiraspol și Chișinău, Cord Meier-Klodt a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă că, până la începutul anului 2017,  va fi creat și aprobat un nou concept politic privind reglementarea diferendului transnistrean. Totodată, părțile au discutat despre consolidarea Biroului pentru Reintegrare pentru a eficientiza activitatea acestei instituții.

„Mai avem de lucru, însă conceptul intern care urmează a fi definitivat, conţine o viziune a statutului special al Transnistriei în componența Republicii Moldova. Totodată, acesta urmează să consolideze capacitățile instituționale ale Chișinăului, prin acordarea ajutorului și susținerii Biroului de Reintegrare. În Tiraspol am reiterat necesitatea ca toate propunerile să fie încadrate în parametrii internaționali. Aici trebuie să trasăm acel concept al paradigmei orientat spre rezultate. Toate aceste elemente noi le vom reflecta în declarația comună din cadrul reuniunii Consiliului Ministerial al OSCE, care va avea loc în decembrie 2016, la Hamburg”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă, reprezentantul special al președinției germane a OSCE.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, susţine că procesul de rezolvare a diferendului este unul destul de complex, iar anterior s-a încercat soluţionarea anumitor probleme dintr-un domeniu sau altul, fără o abordare strategică. Bălan afirmă că aceste probleme au fost depășite, odată cu preluarea angajamentelor părții germane.

„În aceste zile am discutat despre mai multe probleme. Mă refer la acele din educație, transport, căi ferate, ecologie şi altele. Sunt mai multe aspecte care pot fi soluționate, inclusiv unilateral din partea Chișinăului, care ar putea contribui la depășirea unor animozități”, a declarat vicepremierul.

Pași de melc

În pofida declarațiilor ferme de la Chișinău, totuși, din prevederile protocolului de la Berlin a fost realizată doar o mică parte. De exemplu, restabilirea unei legăturii telefonice sigure, recunoașterea diplomelor de studii transnistrene și a plăcuțelor de înmatriculare auto din stânga Nistrului rămân la momentul dat doar în foaia de parcurs.

„În ceea ce priveşte subiectele din domeniul ecologic, pot spune că ele au fost îndeplinite sută la sută de către Chișinău şi Tiraspol. În celelalte subiecte părțile şi-au asumat angajamentul să continue lucrul și să identifice soluții viabile. Acesta nu a fost stopat. Față de anul precedent putem spune că avem de două-trei ori mai multe întâlniri ale acestor grupuri de lucru. Din vară până în momentul de față a trecut destul de mult timp şi e normal că există anumite schimbări ale situației, iar unele momente nu ţin de Chişinău şi Tiraspol, ci de schimbări regionale. Pe această linie pot să spun că acțiuni negative din partea Chişinăului nu au fost întreprinse”, a spus Bălan.

Rolul fratelui rus și statutul special al Transnistriei

Vizita în Republica Moldova a lui Cord Meier-Klodt a coincis cu vizita la Chişinău a vicepremierului rus, Dmitri Rogozin, responsabil de soluționarea conflictului transnistrean din partea Federației Ruse. În pofida declarațiilor optimiste ale reprezentantului OSCE, Rogozin a ținut iarăși să facă declarații tari, susținând că „pentru Rusia e foarte important să menținem existența Transnistriei ca un model în care oamenii de diferite naționalități, uniți printr-o singură idee, prin statalitate, în cadrul unei republici, apără împreună interesele comune ale patriei lor mici”.

În această ordine de idei, Cord Meier-Klodt a declarat că nu vede nimic ieșit din comun în propunerile pe care le are OSCE și alți parteneri de discuție, dând de înțeles că ele trebuie să nu încalce prevederile internaționale.

„Rusia, Ucraina, precum și observatorii din SUA și UE mereu au discutat în cadrul parametrilor internaționali. Acestea sunt suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu un statut special pentru regiunea transnistreană în cadrul Moldovei. Noi încercăm să promovăm modelul societății incluzive, iar partenerii susțin această abordare”, a declarat pentru DW Cord Meier-Klodt.

În pofida criticilor și aşteptărilor neîndreptăţite, președinția Germaniei a OSCE a reușit să miște carul din loc. După summitul de la Hambrug de la finele acestui an, ștafeta va fi preluată de Austria, care împreună cu Chișinăul și Tiraspol vor trebuie să continue lucrul într-o manieră constructivă. E nevoie de mai multă voință din partea ambelor părți, astfel ca prevederile de pe hârtii să devină realitate.

Simion Ciochină, DW-Chișinău