PAS și Partidul „DA” vor avea candidat comun

Este vorba de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) condus de Maia Sandu şi Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr”, președintele căruia este liderul protestatarilor pro-europeni din centrul Chișinăului, Andrei Năstase.

Deocamdată nu s-a anunțat numele candidatului comun la Președinție. Potrivit Maiei Sandu, „până în luna august totul va fi clar în ceea ce privește numele candidatului comun”, iar Andrei Năstase speră că identificarea unei candidaturi reprezentative „a întregii opoziții antioligarhice” este încă posibilă. Năstase a declarat pentru DW că „ideea consolidării forțelor democratice, reformatoare, antioligarhice, în vederea identificării unui candidat unic, capabil sa câștige cursa prezidențială și să determine declanșarea alegerilor parlamentare anticipate este unul dintre obiectivele fundamentale” ale formațiunii pe care o conduce. „În acest sens, atitudinea PAS (față de ideea înaintării unui candidat unic la Președinție – n.n.) este una binevenită. Ideal ar fi să identificăm și să promovăm o candidatură reprezentativă a întregii opozitii antioligarhice și reformatoare, capabilă să scoată țara din captivitate și să aducă bunăstarea în casele oamenilor”, a menționat liderul partidului „DA”.

Sarcina viitorului președinte – declanșarea alegerilor parlamentare anticipate

Maia Sandu a menționat în cadrul unei emisiuni TV că unul din angajamentele candidatului comun la Președinție, dacă va câștiga scrutinul, trebuie să fie declanşarea alegerilor parlamentare anticipate: „Un şef de stat din partea opoziţiei ar fi un prilej bun pentru declanşarea alegerilor anticipate, pentru că lumea nu va mai putea răbda această clasă politică încă trei ani. Ne aşteptăm ca lupta să fie grea, deoarece guvernarea are toate instrumentele pentru a ne pune beţe în roate. Noi trebuie să mergem până la capăt”, a menționat Maia Sandu.

Duminică, în cadrul congresului Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu a fost aleasă, prin vot secret, președinte al formațiunii politice cu votul unanim al delegaților. Partidul urmează a fi înregistrat până la sfârșitul acestei săptămâni. Conform statutului, noul partid politic se plasează pe segmentul de centru-dreapta, având doctrina liberalismului social. PAS va exista datorită cotizaţiilor de membru (120 de lei anual – echivalentul a 6 euro) şi din donaţii. Potrivit datelor prezentate la congres, până în prezent la PAS au aderat 7500 de oameni.

Maia Sandu va începe „curățenia” de la justiție

Deși a făcut parte din guvernele pretins pro-europene din perioada 2012-2015 (pe linia PLDM), Maia Sandu nu ezita să condamne și să demaște guvernarea coruptă din interior, ea fiind cea care a declanșat scandalul legat de diploma de studii a ex-premierului Chiril Gaburici, dar a votat, în calitate de membru al guvernului, a doua garanție guvernamentală privind creditarea (de către BNM) a celor trei bănci („Banca de Economii, „Banca Socială” și „Unibank” prin care s-a furat 1 miliard de dolari) aflate sub supravegherea specială a Băncii Naționale a Moldovei.

Liderul PAS pledează pentru o lege a lustrației în justiția moldovenească – „un pas esențial în lupta anti-corupție”. Ea a menționat într-un interviu pentru anticorupție.md că „toți procurorii care au fost implicați sau care au tolerat acte de corupție trebuie să plece din sistem și acești oameni să fie înlocuiți cu persoane noi. Același lucru este valabil și în cazul judecătorilor. În cazul spălării miliardelor, bani negri, sunt deciziile care au autorizat transferul de acțiuni în mod ilegal de la un acționar din sistemul bancar la altul, altfel spus, raiderul bancar. Deci, toate deciziile care au fost luate în mod ilegal, unele din ele legate de furtul miliardului, sunt niște exemple de corupție mare. Putem trece toți judecătorii prin acest filtru, să vedem cine a participat la aceste fraude și astfel să-i scoatem din sistem. Bineînțeles, după ce curățăm sistemul, optăm pentru creșterea independenței, atât în sistemul judecătoresc, cât și în Procuratură”, își propune Maia Sandu.

„Actualul sistem trebuie distrus”

În ceea ce privește numele potențialului candidat la funcția de șef al statului, liderul PAS susține că „oamenii trebuie să decidă cine este cel mai bun pentru postul de președinte”, în acest sens urmând a fi analizate „sondajele și alte instrumente”. În orice caz, a precizat ea, „nimeni nu își dorește ca viitorul președinte să fie din actuala guvernare. Asta va fi foarte rău pentru toți, și pentru următoarele alegeri dacă nu va exista măcar o singură instituție de stat care va începe să distrugă acest sistem”.

Potrivit sondajelor, Maia Sandu și Andrei Năstase sunt candidații pro-europeni cu cele mai mari șanse de a accede în funcția de șef al statului. Pe prima poziție se situează, totși, liderul socialiștilor Igor Dodon, dar e puțin probabil ca acesta să câștige din primul tur. Până acum, mai mulți politicieni și-au anunțat disponibilitatea de a candida la funcția de șef al statului pe 30 octombrie curent. Astfel, pe lângă principalii trei candidați, și-au mai anunțat intenția de a candida la Președinție comunistul Vladimir Voronin, liderul PPEM Iurie Leancă și președintele Curții de Conturi, ex-primarul de Chișinău, Serafim Urechean.

Sarcina pre-electorală a candidatului comun

Pentru a câștiga alegerile, candidatul pro-european din primul și, cel mai probabil, al doilea tur de scrutin, va trebui să recucerească încrederea electoratului pro-european dezamăgit de corupția și proasta guvernare din ultimii ani. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, actualele partide pretins pro-europene din Legislativ (PLDM, PD și PL) au adunat împreună aproximativ 46% din voturi. Acum, sondajele arată că acestea nu ar acumula împreună nici 10%. În plus, după prăbușirea liberalilor (evidențiată de sondaje) a rămas, practic, neacoperit segmentul unioniștilor care, potrivit sondajelor, este de 17-22%.