Parlamentul european a respins o propunere privind liberalizarea avortului

Deputata socialistă din Portugalia, Edite Estrela, a prezentat o propunere de rezoluţie cu privire la sănătatea şi drepturile reproductive, care extinde, în esenţă, practica avortului definindu-l, implicit, ca pe unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Chiar dacă o rezoluţie a PE nu crează automat obligaţii ale statelor membre, grupările consevatoare au întrevăzut în această iniţiativă un avans ameninţător al progresismului radical. În cadrul comisiei de specialitate, unde a fost dezbătută propunerea în cursul lunii septembrie, deputata creştin-democrată din Slovacia, Anna Zaborska, a formulat o opinie separată prin care atrage atenţia asupra reversului liberticid al iniţiativei Estrela şi a cerut respingerea ei.

În linii mari, Raportul Estrella trece în revistă situaţia dramatică a multor femei care recurg la avorturi riscante neasistate de  personal calificat, enumeră restricţiile de diferite tipuri care sunt în vigoare în ţările europene şi cere apoi statelor membre în numele ”sănătăţii sexuale şi reproductive” să asigure tuturor soliciantelor de avort o asistenţă medicală neîngrădită. Fragmentele cele mai importante sunt cuprinse în paragrafele 27-35, în care sunt conţinute revendicările maximale. În paragraful 34 se recomandă ca :  ”în ceea ce priveşte drepturile omului şi sănătatea publică, serviciile de calitate privind avortul să devină legale, sigure şi accesibile tuturor în cadrul sistemelor publice de sănătate din statele membre, inclusiv femeilor nerezidente care solicită adesea aceste servicii în alte ţări din cauza legislaţiei restrictive în materie de avort din ţara lor de origine”. În paragraful următor sunt vizate restricţiile indirecte care operează în multe ţări ale Uniunii: ”Chiar şi atunci când este legal, avortul este adesea împiedicat sau întârziat de obstacole care stau în calea accesului la servicii corespunzătoare, cum ar fi recurgerea generalizată la obiecţia pe motive de conştiinţă, perioadele de aşteptare nejustificate din punct de vedere medical sau consilierea părtinitoare.” Iar în final recomandă statelor  membre ”să reglementeze şi să monitorizeze recurgerea la obiecţia pe motive de conştiinţă în profesiile-cheie pentru a se asigura că asistenţa în materie de sănătate reproductivă este garantată ca drept fundamental.”

Raportul Estrela îşi dezvăluie astfel o contradicţie tulburătoare: pe de o parte, cere în numele autonomiei personale şi a sănătăţii reproductive accesul neîngrădit la avort, iar pe de altă parte solicită guvernelor să exercite presiuni asupra acelora care ar refuza să practice avortul ca urmare a propriilor convingeri religioase sau filosofice. Medicii care se opun avortului ar fi constrâşi prin lege să-l accepte sub ameninţarea unor sancţiuni legale. Deputata slovacă Anna Zaborska remarcase de la bun început această dificultate care a provocat o mobilizare a grupărilor conservatoare ca şi a celor sceptic-moderate împotriva iniţiativei Estrela. În plenul de la Strasbourg, marţi 22 octombrie, raportul a fost retrimis la Comisie pentru o rediscutare a pasajelor problematice la capătul unui vot foarte strâns (351 la 319). 

În realitate este vorba de o luptă ideologică mult mai importantă decât lasă să se vadă dezbaterea pur tehnică asupra unui articol sau altul. Raportul Estrela îşi ia precauţii (vezi paragraful 32) admiţând că avortul nu ar trebui promovat ca metodă de planificare familială, dar îşi propune în cele din urmă să impună definitiv principiul autonomiei personale în detrimentul copilului nenăscut. Este limita cea mai avansată a progresismului radical care neagă copilului aflat în stadiu fetal orice calitate umană.

De fapt, adevărata opoziţie nu se manifestă în sălile de la Strasbourg şi Bruxelles, ci în sânul societăţilor europene de unde s-a ivit recent iniţiativa cetăţeanească intitulată „Unul dintre noi” ECI(2012)000005, care a reuşit să strângă peste 1.400.000 de semnături din toate ţările inclusiv din România. Potrivit acestei petiţii care se adresează Comisiei Europene, ”Demnitatea şi integritatea embrionului uman trebuie respectate. (...) Pentru a da dovadă de coerenţă în exerciţiul atribuţiilor sale, UE ar trebui să interzică şi să pună capăt finanţării activitătilor care implică distrugerea embrionilor umani, în special în domeniul cercetării, al ajutorului pentru dezvoltare şi al sănătăţii publice”.

Petiţia intitulată ”Unul dintre noi”, care are o relativ slabă popularizare în România, nu face o trimitere explicită la avort, dar este vorba în cele din urmă de acelaşi lucru. În România de altfel subiectul este tratat cu discreţie şi rareori subiectul este promovat pe agenda politică. În cursul anului 2011 un grup restrâns de deputaţi PDL a iniţiat un proiect de lege care ar fi permis întroducerea consilierii pre-avort, dar nu a reuşit, din nefericire să obţină o audienţă prea largă. România continuă să fie ţara în care avortul este practicat ca tehnică anticoncepţională pe un fond de ignorare primitivă a tuturor implicaţiilor morale şi psihologice. Cultura religioasă din această ţară de tradiţie ortodoxă se dovedeşte la o analiză mai atentă mult mai superficială decât se crede.

În prezent, singurul partid care a intervenit în dezbatere este  Noua Republică, o grupare politică neparlamentară. În cuprinsul unui comunicat recent relativ la raportul Estrela se afirmă că în opinia militanţilor săi ”Nicio persoană, spital sau instituţie nu poate face obiectul presiunilor, nu poate fi considerată responsabilă sau discriminată în vreun fel pentru că refuză să accepte efectuarea în incinta sa sau să asiste la practici care ar putea provoca moartea unui embrion uman.” În rest, este surprinzătoare tăcerea şi indiferenţa cercurilor politice mainstream care se definesc democratice şi ”de dreapta”, dar care acceptă tacit avansul unor propuneri politice liberticide.