Parlamentul de la Chişinău condamnă „deciziile cu caracter militar” ale Rusiei în Crimeea

Legislatorii de la Chişinău au evitat să treacă în textul declaraţiei finale sintagma „agresiunea militară a Federaţiei Ruse, prin ocuparea peninsulei Crimeea”, propusă de deputaţii liberali. De asemenea, nu a fost acceptat nici amendamentul liberalilor prin care i se cerea Rusiei să-şi retragă imediat şi necondiţionat armata din Crimeea şi să asigure, astfel, integritatea teritorială a Ucrainei.

Parlamentul Republicii Moldova se declară „solidar cu Parlamentul Ucrainei în efortul de a asigura stabilitatea şi viitorul european al ţării”. De asemenea, deputaţii moldoveni constată că „pericolul major al evenimentelor, în special din Crimeea, constă în subminarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei, ceea ce poate avea consecinţe grave asupra întregii regiuni”. Parlamentul Republicii Moldova subliniază importanţa respectării principiilor dreptului internaţional, a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi acordurilor care le garantează şi face apel la ONU, OSCE, UE, CSI să aplice toate instrumentele dreptului internaţional şi mecanismele de mediere, pentru a nu admite escaladarea conflictului şi pentru a asigura pacea şi stabilitatea în Ucraina şi în întreaga regiune.

În finalul declaraţiei, Parlamentul Republicii Moldova îşi exprimă susţinerea faţă de poporul ucrainean „şi încrederea că doar el, în totalitatea sa, prin mecanisme democratice şi libere, este în drept să decidă viitorul Ucrainei”.

Comuniştii au părăsit sala

Opoziţia comunistă pro-rusă a criticat Declaraţia votată de coaliţia pro-europeană, invocând Acordul de prietenie şi cooperare semnat în 2001 de Republica Moldova (guvernată pe atunci de comunişti) şi Rusia – document care obligă părţile semnatare să se consulte în probleme internaţionale, în special în cazul tensiunilor din zona est-europeană. Pentru că argumentele lor au fost ignorate de majoritatea parlamentară, comuniştii au părăsit sala în încercarea de a lipsi Parlamentul de cvorum. După o pauză anunţată, însă, cvorumul a fost asigurat, iar Declaraţia a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Igor Corman: „Când arde casa vecinului, trebuie să intervii”

Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Corman, a menţionat că şi Republica Moldova se confruntă cu problema separatismului, iar ceea ce se întâmplă în Ucraina poate zdruncina liniştea în întreaga regiune. „Când arde casa vecinului, nu poţi să stai şi doar să urmăreşti cum vor derula lucrurile. Iată de ce am decis că este necesar ca Legislativul de la Chişinău să aibă o poziție clară faţă de evenimentele din Ucraina”, a spus Igor Corman. El a dat asigurări că tensiunile din Crimeea nu vor afecta în niciun fel dialogul dintre Republica Moldova şi UE.

Aflat într-o vizită oficială în SUA, premierul moldovean Iurie Leancă şi-a exprimat temerea că intervenţia trupelor militare ruse în Crimeea ar putea fi replicată în alte ţări est-europene. „Este o desfăşurare foarte periculoasă a evenimentelor care poate fi foarte contagioasă”. La fel crede şi sociologul român Dan Dungaciu. El susţine că dacă se va declanşa un conflict militar în Ucraina, „întreaga regiune va exploda”. În opinia sociologului, conflictul din Ucraina se îndreaptă către o “pace strâmbă", mai bună decât un "razboi drept". Iar Dan Dungaciu susţine că România trebuie să facă parte din viitorul format de negociere post-conflict pentru Ucraina.

Crimeea, o nouă Transnistrie?

La rândul său, directorul executiv al Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Arcadie Barbaroşie, a sesizat că “scenariul Rusiei aplicat în pensinsula Crimeea este identic cu cel pe care Federaţia Rusă l-a implementat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”. Analistul politic a declarat că vor fi mai multe tenative de a organiza referendumuri locale în Crimeea, legimitatea cărora va fi recunoscută doar de Federaţia Rusă. Inadmisibil este, în opinia lui Arcadie Barbaroşie, ca în condiţiile în care vor fi create anumite formate de negocieri pentru soluţionarea crizei din Crimeea, în aceste structuri Crimeea să fie inclusă ca actor independent (aşa cum a fost inclusă Transnistria), deoarece “orice format de negocieri care va include Crimeea, ca parte cu drepturi depline, va transforma negocierile nu într-o platformă de căutare a soluţiei, ci în discuţii interminabile de rutină".

Ambasdorul Moldovei la Kiev, Ion Stăvilă, a declarat într-un interviu că după evenimentele din Crimeea, Ucraina va fi şi mai interesată de rezolvarea conflictului transnistrean. “În ultimul timp, în Crimeea, într-adevăr, au fost create structuri paralele de stat, structuri neconstituționale, create după un anumit scenariu, cunoscut bine de noi, în Transnistria. Și noi credem că cel mai bun lucru care ar putea să se întâmple, în viitorul apropiat, ar fi stoparea acţiunilor cu caracter militar şi, pe de altă parte, întreprinderea unor acţiuni politice (în plan intern), diplomatice (în plan internațional), în vederea reglementării situaţiei create în Crimeea", consideră ambasadorul Ion Stăvilă.

În Transnistria e „alertă de război”

Militarii ruşi din regiunea transnistreană şi forţele paramilitare subordonate regimului separatist pro-rus de la Tiraspol rămân în „alertă de război”, iar Parlamentul de la Chişinău intenţionează să examineze, în următoarele zile, această stare de lucruri. Asta după ce sovietul suprem de la Tiraspol (aşa-zisul parlament) a cerut liderului separatist Evgheni Şevciuk să emită o dispoziţie privind intensificarea controlului asupra spaţiului aerian al Transnistriei. Drept motiv pentru acest demers a servit o presupusă “acţiune de aero-spionaj a structurilor de securitate ale Republicii Moldova, cu sprijinul NATO”.

Având în vedere războiul mediatic declanşat de canalele ruseşti de televiziune, în legătură cu situaţia din Ucraina, deputaţii liberal-reformatori din Legislativul de la Chişinău au insistat joi asupra suspendării retransmiterii „canalelor de propagandă ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova”, acest subiect urmând a fi discutat de legislatori la următoarele şedinţe.