Papa în Cehia

Vizita Papei în Cehia, încheiată cu serviciul divin derulat în aer liber la Brno, în prezenţa a zeci de mii de credincioşi din Cehia şi ţările vecine, n-a fost, pentru Suvernaul Pontif, o plimbare de sănătate.

Cât de dificilă e relaţia dintre Biserica Catolică şi mica democraţie cehă, situată în miljocul continentului european, s-a constatat încă de la sosirea lui Benedict al XVI-lea pe aeroportul din Praga.

Suveranul Pontif a fost primit ce-i drept cu onoruri militare, aşa cum i se cuvine unui şef de stat. Dar Preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, a evitat să i se adreseze Papei în limba maternă a lui Benedict, preferând engleza, deşi Klaus stăpâneşte la perfecţie germana.

Klaus i-a urat totuşi bun-venit fostului cardinal Ratzinger nu doar în calitatea acestuia de Episcop al Romei şi de şef de stat, ci şi, după cum s-a exprimat liderul de la Praga, în calitatea lui Benedict "de autoritate spirituală şi intelectuală, una dintre cele mai importante din lume".

Împreună cu Papa, Klaus, care trece, în Europa, drept porta-voce a conservatorilor euro-sceptici, împărtăşeşte dezgustul faţă de orice formă de relativism cultural.

Dar Cehia este una din ţările ex-comuniste în care ateismul şi agnosticismul constituie atitudini extrem de extinse.

Concomitent, în Cehia se perpetuează temerile provocate de catastrofele totalitare ale secolului XX. Atât ocupaţia nazistă cât şi comunismul au lăsat în urmă traume severe. Iar unele din evoluţiile politice din ultima vreme n-au făcut decât să redeschidă răni vechi.

Astfel, decizia SUA de a renunţa la amplasarea scutului american antirachetă în Cehia şi Polonia a reintensificat îngrijorările multor cehi, care se tem că vor fi abandonaţi de occident şi lăsaţi la cheremul unei Rusii neoimperialiste.

Papa n-avea cum să atenueze aceste temeri. Pe de altă parte, un vechi şi serios contencios între Berlin şi Praga, privind soarta germanilor sudeţi deportaţi din Cehoslovacia, după cel de-al doilea război mondial, a continuat, în ultimii ani, să provoace fricţiuni în raporturile dintre cehi şi germani.

Înaintea vizitei papale s-a discutat intens despre eventualitatea ca Benedict să-şi rostească discursurile din Cehia în limba germană. Date fiind însă aprehensiunile ceheşti, Papa a hotărât să se adreseze oamenilor în engleză, italiană şi latină.

Totuşi, problema cea mai complexă confruntându-l pe Papă în această călătorie a vizat atitudinea cehilor faţă de Biserică. În nici una din ţările ex-comuniste bisericile creştine nu ocupă o poziţie atât de marginală precum în Cehia.

Deşi Revoluţia de Catifea din 1989 a pus capăt celor 40 de ani de politică anticlericală a regimului comunist, redând oamenilor libertatea religioasă, reîmbisericirea cehilor şi refacerea unei relaţii vii între majoritatea populaţiei şi Biserică Catolică au continuat să întârzie. Doar unul din trei cehi aparţine unei confesiuni, iar duminicile lăcaşurile de cult sunt mai degrabă goale decât pline.

Rămâne de văzut în ce măsura vizita Papei va fi contribuit la ceea ce mulţi credincioşi catolici afirmă a fi necesitatea recreştinării Cehiei.

Autori: Christina Janssen/Petre M. Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu