Panetta cere scuze public pentru fotografiile şocante din Afganistan

"Comportamentul pe care aceste fotografii îl demonstrează încalcă toate regulametele şi, ceea ce e şi mai grav, încalcă toate valorile noastre. Cei din fotografii nu suntem noi, fotografiile nu-i reprezintă în niciun caz pe cei mai mulţi purtători ai uniformei, care iau parte la misiuni în Afganistan", a declarat Panetta la capătul unei întâlniri cu miniştrii de Externe şi ai Apărării din ţările NATO care s-a desfăşurat la Bruxelles. Şeful Pentagonului speră că publicarea fotografiilor nu va provoca acţiuni de răzbunare în Afganistan. "Ştiu că războiul este groaznic şi violent. Câteodată, oameni tineri iau din exces de zel decizii prosteşti. Nu vreau prin asta să justific nimic, departe de mine această intenţie, dar iarăşi nu vreau ca acest incident să aducă noi prejudicii popoarelor noastre sau raporturilor cu poporul afgan", a continuat Panetta.

Săptămână dificilă

Potrivit lui Panetta, miniştrii din ţările NATO nu l-au chestionat în legătură cu acest recent scandal. Cu toate acestea, potrivit surselor diplomatice, publicarea fotografiilor vechi de doi ani survine într-un moment cât se poate de nepotrivit, în care alianţa transatlantică stabileşte calendarul transferului de responsabilitate în domeniul securităţii către forţele afgane. Şeful Pentagonului a ordonat de altfel identificarea celor responsabili şi tragerea lor la răspundere în faţa legii.

Referindu-se la fotografii şi la recentele atacuri ale talibanilor asupra unor obiective din centrul capitalei Kabul, şefa diplomaţiei americane, Hillary Clinton, a vorbit despre "o săptămână deosebit de dificilă" în Afganistan. "Totuşi, imaginea de ansamblu este clară. Transferul responsabilităţii către afgani avansează conform planurilor. Afganii sunt tot mai responsabili pentru securitatea şi viitorul lor", a subliniat Clinton, care a adăugat: "NATO susţine unită calendarul de la Lisabona şi menţinerea angajamentului în Afganistan."

Retragerea a fost stabilită până în 2014

Anul 2014 a fost stabilit pentru retragerea trupelor străine din Afganistan deja la ultima reuniune la vârf a NATO care s-a desfăşurat în noiembrie 2010 la Lisabona. Deja de atunci ţările NATO dăduseră semne de oboseală, la aproape 10 ani de la debutul campaniei împotriva talibanilor şi a reţelei al Qaida. În plus, costurile enorme ale acestei campanii au devenit insuportabile. În ultimii ani, trupa internaţională de protecţie ISAF, condusă de NATO, a necesitat întăriri masive pentru a putea face faţă insurgenţilor. În 2009, când preşedintele american Barack Obama l-a înlocuit în funcţie pe George W. Bush, în Afganistan erau staţionaţi 60.000 de militari americani. Între timp, numărul lor s-a ridicat la 90.000 şi acestora li se adaugă alţi 40.000 din restul ţărilor care au trimis contingente la Hindukuş.

Luptele vor înceta în 2013

Miniştrii de Externe şi ai Apărării din ţările NATO au stabilit la Bruxelles ca grosul contingentului ISAF să părăsească Afganistanul până la finele anului 2014. Până la mijlocul anului 2013, toate provinciile vor fi transferate în responsabilitatea poliţiei şi armatei afgane. În prezent, doar 40 la sută din teritoriul ţării este controlat de guvernul de la Kabul, dar procentajul se va extinde la 75 la sută până în primăvara viitoare. Secretarul american al Apărării, Leon Panetta, se aşteaptă la noi obstacole pe acest drum. "Acesta este un război. Vor exista noi pierderi de vieţi omeneşti. Vor fi executate noi atacuri similare celui de zilele trecute. Noi nu vom permite însă o subminare a strategiei noastre."

Unele ţări, cum ar fi Canada, şi-au retras trupele din Afganistan deja din 2011. Olanda şi-a retras trupele combatante, menţinând doar o misiune de instruire a forţelor afgane. Retragerea celor circa 2000 de militari români începe în anul 2013. Şi cei 5000 de militari ai armatei germane se pregătesc pentru retragere, deşi Bundeswehr poartă în nordul ţării responsabilitatea pentru una din rutele principale de retragere. Acolo, unităţi ale armatei germane vor rămâne probabil până la sfârşit, estimează diplomaţi ai NATO. Şeful diplomaţiei de la Berlin, Guido Westerwelle, a avertizat cu privire la o încetare pripită a misiunii din Afganistan. "O retragere timpurie ar fi eronată fiindcă teroriştii ar fi în situaţia să preia tot. Ar fi o periclitare a siguranţei noastre. Nici o retragere prea lentă nu ar fi corectă. Rămânem la perspectiva retragerii, planul de retragere rămâne valabil, la fel şi transferul de responsabilitate. O retragere prea rapidă ar fi o greşeală, o retragere prea târzie la fel", a spus ministrul de Externe german.

Întrebări fără răspuns

SUA, care întreţin de departe cel mai numeros contingent militar în Afganistan, nu au prezentat încă un plan concret de retragere. Aceasta se va întâmpla probabil în cadrul reuniunii la vârf a NATO de la Chicago, care se va desfăşura în luna mai. Neclar este de asemenea cât de rapid îşi va retrage Franţa trupele din Afganistan. Abia cu doar două săptămâni înaintea summit-ului de la Chicago se va şti cine va fi noul preşedinte al Franţei. Actualul preşedinte, Nicolas Sarkozy, care se luptă pentru un nou mandat, dar ale cărui şanse de izbândă sunt reduse, vrea să retragă trupele la finele lui 2013. Aceeaşi dată a anunţat şi Australia.

Potrivit planurilor actuale, la finele anului 2014 vor fi gata instruiţi de către ISAF aproximativ 350.000 de militari şi poliţişti afgani. Cu toţii vor fi capabili să desfăşoare misiuni de luptă fără sprijin extern. Totuşi, potrivit promisiunii făcute de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen la Bruxelles, alianţa va rămâne prezentă în Afganistan şi după decembrie 2014, cu rol de instructor şi consilier.

După 2014, armata afgană va avea un efectiv de 232.000 de militari. Pentru finanţarea acestei forţe sunt necesare 3 miliarde de euro anual, bani care ar trebui să provină de la ţările care au luat parte la misiunea ISAF. Totuşi, promisiuni ferme în acest sens nu există încă decât în mod izolat, şi nu este clar dacă vor exista progrese la reuniunea de la Chicago. Rasmussen a declarat că respectivul eveniment nu va avea caracter de "conferinţă a donatorilor".

O altă neclaritate vizează posibilitatea ca NATO să folosească rute terestre prin Pakistan pentru organizarea logistică a retragerii. Negocierile în acest sens sunt în toi, asigură diplomaţi NATO. Cu guvernul afgan mai trebuie clarificat care sunt aeroporturile şi cazărmile pe care trupele americane vor avea permisiunea să le folosească şi dincolo de anul 2014.