Poliţia merită încredere!

Da, sunt cazuri izolate. Dar neliniştitor de multe. Trebuie reamintit că este vorba despre femei şi bărbaţi, care au jurat să respecte constituția țării. Dacă statul nu se mai poate baza pe cei care îi apără valorile, atunci pe cine?

Cele mai noi sondaje referitoare la încrederea cetăţenilor în stat au relevat şi popularitatea fiecărei instituții oficiale. Urmând sistemul de notare a performanței elevilor, Poliţia a obţinut un scor între satisfăcător şi bun. Însă fiecare incident, precum cel recent petrecut în landul Renania de Nord-Westfalia (unde au fost descoperiți mai mulți agenți diseminând, pe grupuri de chat mesaje rasiste, imagini trucate cu străini în ipostaze nedemne, precum și alte tipuri de conținut de extremă dreapta), poate zgudui încrederea în instituție.

După apariția a noi şi noi cazuri precum cele din Renania de Nord-Westfalia persistă ideea că meseria de poliţist şi înclinaţiile spre extrema dreaptă ar putea fi strâns legate una de cealaltă. Atrage profesia aceasta mai mult decât altele oameni cu convingeri de extremă dreapta? Sau activitatea zilnică din secţiile de poliţie îi transformă pe aceştia în rasişti? Se impune o schimbare a criteriilor de recrutare, de exemplu la capitolul sensibilitate interculturală?

AfD (Alternativa pentru Germania) aşteaptă

SPD şi Verzii vor să pimească răspunsurile la aceste întrebări printr-un studiu ştiinţific. Dar ministrul federal de Interne Horst Seehofer manifestă, pe bună dreptate, reţinere. Important acum este ca poliţia să fie protejată de suspiciunea generală. Fiecare poliţistă, fiecare poliţist trebuie considerați, înainte de orice, garanți ai respectării constituţiei. Numeroasele cazuri negative ce implică pe unii colegii ai lor, nu au voie să schimbe această percepţie.

În plus, solicitarea unui studiu la nivelul întregului stat federal are conotaţii politice. Social-democraţii vor să puncteze în faţa ministrului creștin-social. Tranșarea acestui subiect este periculoasă. Co-președintele SPD, Saskia Esken, acuza în această vară, pe fundalul mişcării Black-Lives-Matter, că forţele de ordine germane dau dovadă de un "rasism latent". Un partid pro stat se distanţează de mulţi dintre cei ce servesc statul. Esken facea practic un prim pas spre ceea ce ar urma să confirme studiul, o tendinţă de mult cunoscută. 

S-a întrebat până acum cineva de ce atât de mulţi poliţişti sunt membri ai Alternativei pentru Germania? Formaţiunea cu mesaje de extremă dreaptă îi curtează în mod deosebit pe aceştia. Dacă polițiștii vor avea impresia că partidele tradiţionale, precum formațiunea social-democrată germnă, nu mai au încredere în ei, mulţi dintre ei se vor orienta spre eșicherul de dreapta, cu accente extreme.

Permis pentru lipsă de respect?

În plus, trebuie luat în considerare şi statutul poliţistelor şi al poliţiştilor în societate. Dacă un astfel de studiu ar atesta rasism structural în Poliție, mulţi oameni se vor considera îndreptățiți să aibă o atitudine lipsită de respect faţă de purtătorii de uniforme. Un astfel de comportament nu trebuie încurajat.

Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (serviciile secrete interne) se află în plin proces de elucidare a tendințelor rasiste şi extremiste în rândul forţelor de ordine. Oficiul ar trebui să aibă însă o poziţie neutră. Orice fel de studiu nu poate decât să se transforme într-un distanţier între poliţie şi politicieni, ceea ce ar amplifica lipsa reciprocă de încredere.