Oameni şi cîini

Dincolo de noile lovituri date de SUA terorismului islamist, dincolo de retragerea militarilor germani din Afganistan şi jalnicul destin al ţării de la poalele masivului Hindukuş, dincolo de lamentabilele controverse bugetare dintre republicani şi democraţi în Statele Unite, cu posibile grave repercusiuni asupra pieţelor financiare, ziarele iau în vizor şi comentează, şi la acest început de săptămînă, tragica moarte a refugiaţilor africani în dreptul coastelor Lampedusei.

Nu neapărat în subsol se profilează din nou, într-o abordare analitică şi istorică, tema cîinilor vagabonzi din România. Ediţia electronică a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG publică sub titlul „Oamenii suferă precum cîinii” un text care dezvăluie unele paradoxuri şi clivaje de mentalitate greu de acceptat dintr-o perspectivă raţională. Aşa se face că ofensiva declanşată împotriva maidanezilor ajunge să fie criticată drept genocid de către iubitorii necondiţionaţi ai patrupedelor canine. În relatările „negative” despre România, scrie autorul textului, locul copiilor străzii a fost luat de maidanezi. Cotitura s-ar fi produs cu 13 ani în urmă cînd Traian Băsescu, pe atunci primar al Capitalei, a aplicat măsuri drastice împotriva flagelului pe care cîinii vagabonzi l-au constituit. Sărutul lui Brigitte Bardot depus pe obrazul lui Băsescu nu a înmuiat inima viitorului preşedinte, aşa încît în doar cîteva luni de zile, proporţia dintre cîinii vagabonzi şi locuitorii Bucureştiului s-a normalizat.

O incursiune în istoria ţării relevă însă o relaţie direct proporţională între sărăcirea populaţiei şi creşterea numărului cîinilor fără stăpîn, relaţie sesizată deja de Carol I în 1866. Aflat pentru prima dată în Bucureşti, privind pe fereastră, monarhului i-a fost dat să vadă înainte de toate, o haită de cîini vagabonzi. Ziaristul german duce mai departe raţionamentul. Cum în România post-decembristă creşterea bunăstării s-a produs cu vreo zece ani întîrziere faţă de restul ţărilor foste comuniste, ar fi trebuit ca şi flagelul cîinilor vagabonzi să fie eradicat. Însă autorităţile sunt pe cît de inficiente pe atît de corupte. Şi cum în cei cinci ani de cînd Sorin Oprescu este primarul capitalei, mai nimic nu s-a întreprins împotriva locuitorilor canini ai Bucureştiului, aceştia s-au înmulţit peste măsură. Flămînzi şi în haită, ei devin din cale afară de primejdioşi. Ca şi oamenilor, şi patrupedelor instinctul gregar le sporeşte agresivitatea, consemnează autorul textului, spre a se opri în final asupra tragediei lui Ionuţ, copilul de patru ani sfîşiat de cîini. In răstimp, încercările infatigabilei Brigitte Bardot secondată de Pamela Anderson de a interveni printr-o misivă, pe lîngă Rompuy, preşedintele Consiliulu UE, au rămas lipsite de ecou. Preşedintele Băsescu a semnat noua lege care ar urma să ducă la soluţionarea „flagelului”, măsurile preconizate fiind îmbrăţişate de două treimi din locuitorii ţării. Or, se poate citi în finalul articolului, într-o ţară în care administraţia funcţionează cît de cît, problema ar fi fost demult soluţionată. Numai că România este guvernată de politicieni care întîrzie să ia măsurile de rigoare în situaţii problematice pînă cînd efectele acestora devin catastrofale, ele nemaiputînd fi îndiguite decît prin acţiuni ieşite din comun, sub a căror incidenţă şi oamenii pot suferi aidoma cîinilor.

Tot cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG publică în ediţia de sîmbătă un articol care semnalează rezilierea pactului de coabitare încheiat de preşedintele Băsescu cu premierul Ponta, pact salutat de UE ca un pas important pe calea normalizării situaţiei politice. Elementul central al acordului a fost respectarea independenţei justiţiei, a dat de înţeles Băsescu într-un interivu televizat. După renunţarea la acest acord, România ar putea fi ameninţată de un nou conflict constituţional se precizează în finalul textului al cărui autor reţine şi faptul că Dan Voiculescu nu a întîrziat să revendice o nouă procedură de suspendare din funcţie a preşedintelui Băsescu, aceasta fiind cea de-a treia…

Nu cu fanaticii prieteni ai animalelor ci acasă la el, cu adversarii republicani care se împotrivesc noilor planuri bugetare şi cu terorismul islamist dincolo de hotarele Statelor Unite are de luptat preşedintele Obama. În acest din urmă caz, şeful Casei Albe ar proceda ca în vestul sălbatic, urmărindu-i pînă în gaură de şarpe pe terorişti crede ziarul francez L’ALSACE-LE PAYS. Motiv suficient pentru ca lupta împotriva Al Qaidei să fie reorganizată, opinează EL PAIS.

Şi, la nevoie , „insturmentalizată”, sugerează DER STANDARD, care scrie: Cînd nimic nu mai funcţionează, un pic de „war on terror” dă bine. O acţiune cu final deschis în Somalia, o operaţie reuşită în Libia, teroriştii din întreaga lume să ştie că relaxarea relaţiilor cu Iranul, neajutorarea în faţa tragediei din Siria, tensiunile în relaţiile cu Egiptul şi Arabia Saudită, enigmele nedezlegate ale procesului de pace în Orientul Apropiat şi falimentul politic la el acasă, nu îl împiedică pe Obama să-i vîneze mai departe pe terorişti, fie cu drone fie cu comandouri speciale.

O schimbare a politicii europene faţă de refugiaţi şi solicitanţii de azil a devenit imperioasă după tragedia din Lampedusa. Dar, deduce ziarul elveţian TAGES-ANZEIGER, Europa nu mai are voie să rămînă o fortăreaţă iar indiferenţa cu care a privit evoluţiile politice dezastruoase din Africa, în cazul dat din Eritreea şi Somalia, se răzbună acum.