O nouă lege pentru prezidenţiale

Proiectul de lege a părut de la bun început surprinzător, deoarece nu a fost precedat de o dezbatere politică. De ce ar fi nevoie, aşadar, de o nouă reglementare?

Oficiali din cadrul AEP au explicat că au recurs la modele din diferite ţări europene cu scopul de a împiedica inflaţia candidaturilor la alegerile prezidenţiale. În consecinţă a fost mărit numărul de semnături de susţinere de la 200.000 la 500.000 de semnături, iar în al doilea rînd s-a instituit obligativitatea ca fiecare candidat să constituie, ca garanţie a seriozităţii sale, un depozit financiar de 2.000 de salarii minime pe economie.

Potrivit unui calcul simplu garanţia depăşeşte 300.000 de euro şi va fi restituită doar acelora care vor reuşi să căştige cel puţin 1% din voturi.

Dar este de reţinut că AEP a dat un comunicat de presă în care a explicat că nivelul de 2.000 de salarii minime este opţiunea expresă a Secretariatului General al Guvernului. Precizarea este esenţială deoarece există riscul ca nimeni să nu dorească asumarea explicită a acestui proiect. După toate aparenţele, la origine există o înţelegere a coaliţiei PD-L–PSD, chiar dacă unii lideri PSD s-au desolidarizat net de prevederile proiectului, iar unii politicieni PD-L au schiţat şi ei anumite rezerve.

Reacţiile politice au fost de fapt cu totul contradictorii. Adrian Năstase de exemplu a pledat în favoarea acestui proiect, argumentînd că nu ar fi bine să existe „o foarte mare aglomerare de candidaţi fără temei.“ El a mai spus că i se pare firesc să existe o solidă garanţie financiară, deoarece „este vorba de cei care sînt în spatele candidatului respectiv, cei care pînă la urmă justifică participarea unor candidaţi la alegerile prezidenţiale.“

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, dimpotrivă s-a desolidarizat subit de acest proiect care i se pare „năstruşnic“ şi s-a pronunţat pentru un acces cît mai larg al cetăţenilor la alegerile prezidenţiale.

După reacţiile negative din presă, PD-L a adoptat o poziţie prudentă admiţînd că pragul financiar sau cel referitor la numărul de semnături ar putea fi prea mare. Deputatul PD-L, Mircea Toader, a dezvăluit însă că Guvernul intenţionează să adopte proiectul prin ordonanţă de urgenţă.

Liberalii nu au avut obiecţii privind pragul garanţiei financiare, dar au criticat faptul că partidele guvernamentale schimbă legile cu puţin timp înainte de alegeri, creindu-şi un avataj în faţa competitorilor.

În sfîrşit, partidele mici au avut reacţii sincere şi lipsite de echivoc. Corneliu Vadim Tudor a dramatizat situaţia excesiv, considerînd că noua lege electorală este îndreptată împotriva sa, iar candidatul UDMR, Kelemen Hunor, a criticat la rîndul său caracterul nedemocratic ale legii.

Indiferent însă împotriva cui a fost îndreptată o asemenea lege, ea restrînge drepturile constituţionale ale membrilor societăţii. Legea are un caracter conservator evident şi îşi propune să îngrădească apariţia unor noi competitori pe scena politică românească.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti

Redactor: Robert Schwartz