Număr record de refugiaţi, confirmat oficial

De fapt, ministrul federal de interne, Thomas de Maizière (CDU), a venit în faţa presei pentru a prezenta raportul privind migraţia pe anul 2014. În contextul anului de excepţie tocmai încheiat, în care Germania a primit un număr record de refugiaţi, cifrele din 2014 nu au mai interesat pe nimeni.

Astfel încât ministrul s-a referit la cele aproape 477.000 de cereri de azil înregistrate în anul 2015. "Ceea ce reprezintă 135 de procente mai mult decât în anul precedent", a explicat de Maizière, precizând în acelaşi timp că numărul total al celor care doresc să primească protecţie din partea autorităţilor germane este mult prea mare. "Ne străduim ca în 2016 cifrele să nu se repete."

1,1 milioane de solicitanţi de azil înregistraţi

Numărul cererilor de azil nu oferă informaţii complete despre numărul total al persoanelor care au imigrat în Germania. Dat fiind volumul imens de cereri depuse la Oficiul federal pentru Migraţie şi Refugiaţi, nu toate persoanele care au intrat în Republica Federală în ultimele luni au ajuns să depună o cerere oficială. De ajutor în acest caz sunt sistemele de înregistrare ale autorităţilor federale: în 2015 aici au fost înregistraţi 1,1 milioane de solicitanţi de azil.

Nu sunt excluse însă dublurile, a explicat Thomas de Maizière, întrucât autorităţile germane nu deţin programe de computer unitare. Sistemul extrem de necesar va fi implementat de abia în anul 2016. Odată cu funcţionarea acestuia, datele oricărui refugiat înregistrat în Germania vor fi accesibile tuturor autorităţilor de pe întreg teritoriul ţării.

Noi expulzări în Afganistan

Majoritatea cererilor de azil, peste 162.000, au fost depuse de sirieni, mai toate fiind şi acceptate. Şi în cazul refugiaţilor din Irak şi Eritreea, circa 80 la sută din totalul solicitărilor au fost acceptate. Cu totul altfel se prezintă situaţia în cazul migranţilor din Balcanii de Vest: aproape toate cele 133.000 de cereri, depuse de albanezi, kosovari, sârbi şi macedoneni, au fost respinse. În luna octombrie, guvernul de la Berlin a clasificat Albania, Kosovo şi Muntenegru, ca fiind state de provenienţă sigure.

De Maizière nu a manifestat înţelegere faţă de numărul mare de cereri de azil depuse de afgani: "Vorbim despe peste 150.000 de solicitări, ceea ce, în contextul angajamentului nostru în zonă, este inacceptabil". În concluzie şi de comun acord cu autorităţile de la Kabul, pe viitor, afganii a căror cerere a fost respinsă vor fi expulzaţi în zonele sigure ale ţării.

Aflux neîntrerupt spre Germania

Guvernul federal declară de luni bune că aşteaptă o diminuare semnificativă a valului de refugiaţi şi neînţelegerile în rândul coaliţiei privind variantele de soluţionare a problemelor sunt tot mai evidente. Cele mai noi statistici prezentate de Ministerul federal de Interne atestă că "soluţia europeană" - la care se referă mereu Angela Merkel - nu este deloc eficientă. Deşi în luna decembrie, în medie 3300 de refugiaţi au intrat în zilnic în Germania, cauzele se regăsesc, în opinia lui de Maizière, în vremea proastă şi furtunile din Mediterană.

Nici organizarea unor centre de înregistrare în Italia şi Grecia, nici înţelegerea cu Turcia, care ar fi trebuit să oprească valurile de refugiaţi la graniţele UE, nu au adus până acum nici o îmbunătăţire a situaţiei. Mai rău chiar, situaţia este îngreunată de continua schimbare a ţărilor de provenienţă a refugiaţilor: la puţin timp după ce autorităţile reuşesc să reducă numărul solicitanţilor de azil din Balcani, mii de persoane din Maroc sau Algeria pornesc spre Germania, de altfel numărul acestora a crescut semnificativ începând cu luna noiembrie.

Acesta este "un motiv special de îngrijorare" a mai spus ministrul de Interne, care se gândeşte acum la măsuri preventive. Îngrijorătoare sunt şi cele 360.000 de cereri de azil, care aşteaptă să fie prelucrate. Este nevoie de o suplimetare serioasă de personal în cadrul Oficiului federal pentru Migraţie şi Refugiaţi, pentru a putea soluţiona toate cererile până la mijlocul acestui an.

La final, de Maizière a încercat să fie optimist, declarând că intenţionează ca de la finalul verii să poate veni în întâmpinarea cererilor de azil şi să nu mai rămână cu atât de multe restanţe ca până acum.