Noul act al tragediei elene

Miniştrii de Finanţe ai zonei euro se reunesc luni deja pentru a treia oară în tentativa de a adopta o decizie privind acordara unei noi tranşe din pachetul de ajutor destinat Greciei, aflată aproape în incapacitate de plată. Înaintea reuniunii de la Bruxelles, preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, a avertizat asupra situaţiei presante, adăugând că răbdarea sa are o limită.

După ce vineri, Juncker a declarat că problemele nu au fost încă, în mare parte, depăşite, sâmbătăt s-a consultat cu miniştrii de Finanţe în cadrul unei teleconferinţe. Care au fost rezultatele e neclar. Cert este că la summitul UE, premierul luxemburghez a folosit prilejul pentru a discuta cu şefi de stat şi de guvern din spaţiul euro în parte arătându-le cât de urgentă e rezolvarea chestiunii.

"Am avut o bună şedinţă de lucru cu prietenul meu Antonis Samaras, am stat şi mai mult de vorbă cu cancelara Merkel şi alţi şefi de guvern pe tema Greciei", a declarat Jean-Claude Juncker la finele summitului UE de la Bruxelles.

Eurogrup în căutarea a 14 miliarde

Lunea trecută, cele 17 state membre ale zonei euro împreună cu şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde nu au reuşit să ajungă la un compromis privind finanţarea celor 14 miliarde de euro, de care ar mai avea nevoie Grecia. Aceasta pentru că noua tranşă convenită a pachetului de asistenţă, în speţă 31 miliarde de euro, a devenit insuficientă. Gecia are nevoie acum de 45 de miliarde, deoarece i s-a mai acordat un timp de doi ani pentru a ajunge la un nivel "suportabil" al datoriilor. Iar aceşti doi ani suplimentari necesită fonduri mai mari cu 14 miliarde.

Ministrul federal de Finanţe, Wolfgang Schäuble, de pildă, respinge ideea unui program de asistenţă suplimentar pentru Grecia, fiind nevoie, din nou, de aprobarea Bundestagului. De aceea, experţii Eurogrup caută alte căi de finanţare. Propunerile sunt diverse, în discuţie fiind, de exemplu, reducerea dobânzilor la creditele existente sau chiar renunţarea în întregime la acestea de către Banca Centrală Europeană. E greu de crezut, însă, că prin astfel de soluţii s-ar putea aduna suma de 14 miliarde de euro. O altă propunere ar fi plătirea noii tranşe Greciei în rate. Aşa Eurogrup ar avea mai mult timp la dispoziţie sa facă rost de fonduri.

Întreaga dezbatere şi ezitările grupului euro l-au înfuriat vizibil pe premeirul elen Antonis Samaras. Aflat la Bruxelles, Samaras a menţionat presei că "Grecia şi-a îndeplinit sarcinile. Acum a sosit rândul partenerilor europeni şi FMI să-şi îndeplinească promisiunea".

Realitatea e că potrivit troicii, formate din Comisia UE, BCE şi FMI, Grecia a adoptat programul dur de reforme şi de austeritate cerut, dar că întâmpină probleme cu transpunerea în viaţă a acestor decizii, nefiind capabilă să respecte termenul impus de creditori. De aceea s-a hotârât ca Grecia să aibă la dispoziţie doi ani în plus în vederea aplicării programului în cauză. Şi recesiunea, cu care se confruntă Grecia şi care s-a dovedit mai grea decât s-a crezut, îngreunează situaţia.

Ackermann propune o nouă ştergere a datoriilor

Fostul şef al Deutsche Bank, Josef Ackermann pledează pentru o nouă ştergere a unei părţi din datoriile elene. Aceasta pentru că nu crede că Grecia şi-ar putea reveni prin forţe proprii. Multe stat membre ale zonei euro şi BCE se tem că vor avea de suferit pierderi mult prea mari în calitate de creditori.

Ackermann mai pledează şi pentru menţinera Greciei în spaţiul euro. Excluderea ţării ar fi, în opinai sa, mai costisitoare decât operaţiunea de salvare.

Expertul financiar Max Otte vede lucrurile altfel. Şi el susţine o ştergere a datoriilor elene, dar propune excluderea ţării din uniunea monetară. Otte mai atrage atenţia asupra faptului că e greşit să se vorbească de salvara Greciei, creditele în valoare de miliarde ajutând la "salvarea băncilor, dar nu şi a Greciei".