"Noua dimensiune a războiului hibrid al Rusiei"

Din primăvară, conflictul ruso-ucrainean din Marea Azov, la est de Crimeea, a început să se înrăutăţească. Această mare este situată chiar între cele două țări, Crimeea separând-o de Marea Neagră.

Odată cu anexarea peninsulei de către Rusia, strâmtoarea Kerci - singura cale maritimă spre Marea Azov - a intrat complet sub controlul Moscovei.

În acest an, Moscova a deschis un nou pod peste strâmtoare, care leagă partea continentală estică a Rusiei de Crimeea.

Parlamentul European a condamnat aspru activitățile Rusiei în Marea Azov, o propunere de rezoluție fiind adoptată joia trecută de către deputații europeni la Strasbourg.

Controale exagerat de lungi

În rezoluția sa, Parlamentul European condamnă "controlul excesiv" la care sunt supuse navele comerciale de către Rusia.

Acest lucru duce la întârzieri de până la o săptămână. Potrivit guvernului ucrainean, la sfârșitul lunii septembrie, mai mult de 200 de nave au fost supuse unor controale intensive. 120 dintre vase navigau sub pavilionul unei țări UE.

Deputații europeni recunosc dreptul Rusiei de a controla navele care intră sau ies din Marea Azov. Cu toate acestea, acest drept nu ar trebui să fie abuzat din motive politice.

Potrivit lui Petras Auštrjevičius din Grupul Liberal, astfel de "acțiuni ostile" ar trebui să fie oprite la timp, înainte ca autorităţile de la Kremlin să considere acest lucru ca o "undă verde" pentru a aplicarea unor atare practici și blocade şi în altă parte.

De pildă, pentru a ajunge în Marea Baltică, navele care pleacă din portul polonez Elblag trebuie să navigheze de-a lungul unui grind deținut parţial de Rusia și să solicite dreptul de trecere autorităților din enclava rusă Kaliningrad.

Rezoluția a inclus referința lui Anna Fotyga, membră a Grupului Conservatorilor și Reformatorilor Europeni, potrivit căreia "Rusia utilizează deja acest tip de încălcare a apelor teritoriale ale țărilor terțe sau blocarea transportului maritim în Marea Baltică, în special împotriva Estoniei, Letoniei și Poloniei".

Militarizarea Mării Azov

Sandra Kalniete de la Partidul Popular European (PPE) a subliniat că, deși creșterea controalelor navelor atinge interesele UE, amenințările la adresa securității în regiune sunt mai importante decât aspectele economice.

Situația instabilă de securitate din Marea Azov ar putea "să escaladeze cu ușurință într-un conflict deschis", se arată în rezoluție.

În acest context, deputații europeni exprimă „profunda îngrijorare față de militarizarea continuă a Mării Azov și a regiunii Mării Negre, şi în special a peninsulei Crimeea, anexată ilegal“.

Este oferit exemplul desfășurării rachetelor ruseşti sol-aer S-400 de apărare antiaeriană. Kievul, la rândul său, a răspuns acțiunii rusești cu o nouă bază navală pe Marea Azov.

Șefa politicii externe a UE, Federica Mogherini, a participat, de asemenea, la dezbatere. Ea a remarcat cu regret că, până recent, Marea Azov era o zonă aproape complet demilitarizată.

Responsabilul european a subliniat că nimeni nu ar putea fi interesat de militarizare, pentru că aceasta ar destabiliza complet situația de securitate - şi aşa fragilă - din regiunea Mării Negre.

Potrivit rezoluției, activitățile Moscovei în Marea Azov reprezintă o "nouă dimensiune a războiului hibrid" împotriva Ucrainei.

Jean-Luc Schaffhauser, din grupul populist de dreapta „Europa națiunilor și a libertății“, și-a exprimat convingerea că tensiunile au crescut după ce SUA au decis la finele lunii august să întărească asistența militară pentru Ucraina. În septembrie, Washingtonul a înmânat Kievului două vase de patrulare.

Ce ţeluri urmăreşte Rusia?

Sandra Kalniete a catalogat acţiunile Rusiei drept "anexare perfidă" a Mării Azov.

Parlamentul European condamnă extracția ilegală a resurselor de petrol și gaze pe care Federația Rusă o desfășoară pe teritoriul ucrainean şi atrage atenția asupra posibilului pericol ca Rusia să ocupe câmpurile ucrainene de petrol și gaze în Marea Azov, cu scopul final de a o transforma într-un ”lac intern” al Federației Ruse”, se arată în rezoluție.

Ca măsură, Parlamentul a cerut Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să își extindă mandatul pentru misiunea de monitorizare în Marea Azov sau să înființeze o misiune internațională de monitorizare separată pentru această zonă a mării.

Deoarece în apropierea Europei apare un potențial tot mai mare de conflict cu implicații de securitate pentru UE, Parlamentul European consideră necesară "numirea unui trimis special al UE pentru Crimeea și bazinul Doneţk, care să fie responsabil şi pentru Marea Azov".

Deputații europeni solicită Consiliului Uniunii Europene să transmită în mod clar Moscovei că, în caz de escaladare a conflictului din Marea Azov, sancțiunile ar putea fi extinse.